abbrentài , vrb rfl Definition atrotogiare coment'e bogandho sa bentre, comente faet su linnàmene friscu Synonyms e antonyms abbajonare, allachedhare, atrotiai | ctr. istirare Scientific Terminology fst Etymon srd. Translations French plier English to bend Spanish alabearse, combarse Italian piegarsi, incurvarsi German sich biegen.

abbrovinàre , vrb Definition nau de linnàmene, atrotigare Synonyms e antonyms colembrai, agionedhare, atrotiai Translations French bomber, courber English to bend Spanish pandearse, combarse Italian imbarcarsi German sich krümmen.

acancarronàe, acancarronài, acancarronàre , vrb: aconcorronai, acuncurronai, acuncurrionai, cancarronai Definition fàere coment’e a cancarrone, a unu lómboru, a lóriga Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acavurai, acoconare, aggrancare, aggurjare, ateterigare, atzancarronare, aunchinare, cancarai, ingortigai, inteterighedhare / abbibbirinai Sentences e acidriadha, s'ischina, no ti abarris aconcorronau! ◊ seu acancarronau po su pesu mannu chi mi ant carriau ◊ una fémina si fut acancarronada a is peis de Gesús (Ev)◊ apu atobiau una fémina bècia totu acuncurronada ◊ su cani nc'est sartau aintru de su còfanu e si est acuncurrionau coment’e unu caboru 2. su frius dhi at acancarronau is manus Etymon srd. Translations French engourdir English to bend, to numb Spanish encorvar, combar Italian incurvare, aggranchire German krümmen, erstarren.

aggobbàe, aggobbài, aggobbàre , vrb Definition bogare sa gobba, fàere a gobba, atrotigare Synonyms e antonyms abbajonare, abbrentai, agionedhare, agopedhae, allachedhare, atrotiai, atzumborai, colembrai, corcobare, inconcobare | ctr. intennerare, istirare Sentences su telaju de sa bicicleta s'est aggobbau, de comenti seu arrutu Etymon srd. Translations French se voûter English to bend Spanish encorvarse, agobiarse Italian ingobbire German buckelig werden.

agionedhàre , vrb Definition fai giumburudu che agionedha Synonyms e antonyms abbajonare, aggopedhare, acocovedhae, allachedhare, atrotiai Etymon srd. Translations French courber English to bend Spanish encorvar, combar Italian incurvare, ingobbire German biegen, buckelig werden.

ancujàre , vrb Definition fàere a un'ancuju, a cancarrone Synonyms e antonyms aunchinare, imbasciai, incujare, pinnicai, tròdhiri Sentences li deviat ancujare s'ischina a unu gantzu, tales chi totu lu potant ischire ite ascamile che amus! ◊ a sa betzesa, cussa fémina est ancujada che unchinu ◊ ancuja sas ancas, chi no che at logu pro sos àteros! 2. sa paghe ancujat sa suferéntzia Translations French courber English to bend Spanish curvar Italian curvare, piegare ad uncino German krümmen, biegen.

atripodhàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, artzipodhare, atavellai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. fit unu betzighedhu totu pedhe e ossos, totu atripodhadu ◊ sa mama zughet sas manos atripodhadas dae s'abba manizada a totora Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to bend, to crease Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

atzumborài , vrb: atzumburai Definition fàere a tzúmburu, fàere giúmburos, tzurumbones Synonyms e antonyms abbajonare, abbrentai, acocovedhae, agionedhare, allachedhare, atrotiai, colembrai, corcobare, inconchedhare, inconcobare Sentences at atzumburau sa valígia de cartoni ◊ sa landiredhada forti chi at fatu at atzumborau is màchinas chi at agatau foras Etymon srd. Translations French se voûter English to bend Spanish abollar Italian ingobbire German buckelig werden.

aúlghere , vrb: aúrghere Definition mòvere, pruschetotu nau de gente, in su sensu de si girare o s’incrubare, po comente unu est grassu / pps. aúlghidu Synonyms e antonyms indugi, muciare, tròdhiri / aggafiare Sentences no si podet aúrghere, mancu, de cantu est rassu ◊ dae sas concutzas e dae tratalios ti che ingrassas chi mancu ti aulghes! (Piras) Etymon ltn. a(d) + urgere Translations French plier, bouger English to bend, to stir Spanish inclinarse, moverse Italian piegarsi, muòversi German sich bücken.

cannujàre , vrb: carnugare, crannugare, cranucare Definition tròchere e segare comente si segat e si aperit a isperradura una canna atrotigandhodha; si narat fintzes de persona, comente si trochet po cropu, dolore Sentences furriamus a s'imbesse sas ideas cranucàndhelas e mascheràndhelas de fiacas ◊ petzi s'imberta de su tempus, chene piedu, est reséssia a lu cranucare ◊ su bentu crannugat su trigu candho est ifustu meda 2. a su colpu mi so carnugadu e so rutu a terra (G.Chessa) Etymon srd. Translations French tordre English to bend, to twist Spanish doblar, romper Italian piegare, tòrcere, spezzare German biegen.

colembrài , vrb: acolembrare, collembrari, colombrai Definition nau mescamente de su linnàmene segau a tàulas, essire trotu, allacau, atrotigau, colembru; fintzes pònnere o mantènnere una cosa betada a una parte, coment'e orruendho Synonyms e antonyms abbajonare, abbrovinare, acocovedhae, agionedhare, atrotiai, atzumborai, corcobare, imbartzonare, inconcobare, ingiolvinare / aliverrare Sentences is portas si colombrant ◊ custa fentana est totu colembrara: linnàmini mau! 2. dh'iscudit dus pinnigosus, dhi betat una manu a is gangas e nce dhu colombrat palas a su muru! Translations French gondoler, fléchir English to bend, to twist Spanish torcerse Italian incurvarsi, contòrcersi (détto del legname) German sich beugen, sich krümmen.

corcobàre , vrb: corcovare Definition fàere dortu Synonyms e antonyms abbajonare, abbrentai, acocovedhae, agionedhare, allachedhare, atrotiai, colembrai, inconchedhare, inconcobare, indortigare Sentences sa lantza s'est corcovada pariat de pasta crua Etymon spn. corcovar Translations French courber English to bend Spanish torcer Italian curvare, incurvare German biegen.

incruài , vrb: incrubai, incrubare, incuare, inculbare, incurbare, incurbiai, incurbiare, incurvare Definition abbasciare a un'ala, pònnere a un'imboe, culembru; abbasciare sa conca, indrúchere s'ischina a cara a denanti; su si indrúchere a ccn., a su chi bolet s'àteru Synonyms e antonyms ancrucare, cruai, incrunai, inconchinare, incrinire, incrubedhare, incrunai, indortinare, ingruxare, palangai | ctr. arritzare, istantargiai, ficare Sentences m'incurvavo in sa funtana bufandhe a fruncu ◊ si est incrubau a ndi bodhí cosa de terra ◊ fit timendhe a s'incurbiare a cullire crocas ◊ su bentu est tirendi aici e sa mata s'incrubat a cussa parti ◊ zuchet s'ischina a unu cantzu a fortza de istare incurbiau ◊ incrua s'istrexu po pigai prus àcua a tassoni! ◊ totu sas matas s'incrubant ◊ apo incurbadu sa conca e mi so cagliadu 2. su soli si nci fiat incrubendu 3. no est de atzetare goi a conca incurbiada su chi nos benit o chi nos fachent! Surnames and Proverbs prb: chie meda s'incúrviat su culu si li biet Etymon srd. Translations French incliner, pencher, s'incliner, s'humilier English to incline, to bow, to bend down Spanish inclinar, agachar, humillarse Italian inclinare, chinare, inchinarsi, umiliarsi German neigen, sich neigen, sich erniedrigen.

incujàre , vrb Definition fàere calecuna cosa a un'ancuju, a unu gànciu Synonyms e antonyms ancujare*, aunchinare, incruai, indrúchere, tròdhiri | ctr. istirare Sentences sa zente isulana no incujat s’ischina a s'ocupatzione romana Translations French baisser, courber English to bend Spanish doblar en forma de gancho Italian piegare ad uncino, curvare German biegen.

ingobbedhàre , vrb Definition essire o fàere a gobba Synonyms e antonyms acocovedhae, agionedhare, agopedhae, atzumburai, inconcobare Etymon srd. Translations French se voûter English to bend Spanish corcovar Italian incurvire, ingobbire German beugen, buckelig werden.

ingruxàre , vrb Definition abbasciare ccn. cosa a una parte (es. sa conca o àteru); fàere totu trotu Synonyms e antonyms ancrucare, dòrchere, grunare, grusare, imbasciai, incruai, incrunai*, ingrussiare / atuturae, indortigare Sentences s'ingruxant piús de su normale chi azummai si truncant s'ischina ◊ sos chercos los at ingruxados su bentu ◊ che teracos ingruxant sa conca a donzi móvida de su padronu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare… ◊ a sa losa m'ingruxo cun devotu riguardu ◊ si devet ingruxare de fronte a sos meres Translations French s'incliner, baisser, se courber English to bend down Spanish inclinarse Italian inchinarsi, piegarsi German sich neigen.

muciàre , vrb: mucrare, mugiare, mugrare, mujare, muxare Definition coment'e orrugare o fàere a mugros, a orrugos, ma nau in su sensu de incrubare, indrúchere, fintzes mòvere a furriadura Synonyms e antonyms allacanae, aúlghere, dòrchere, incruai, nugrare Sentences múcia s'ischina e càrrami predichedha! ◊ mi dolet su costazu ma za bi la fato a mi mugrare pro mi leare cosa ◊ si mujat s'àlvure a su bentu ◊ su bentu isfidiadu muxat sos briones chi in s'ànima mi tudhint (A.Porcheddu)◊ zughet sas palas mujadas de sos annos ◊ s'umanidade l'ant mugrada bentos berminosos ◊ si faghet isfortzu si múgiat che giuncu ◊ at mujadu sa conca a sas leadas in giru ◊ s'ària mugrat sa lughe e pro cussu su Sole si podet bídere naschindhe unu pagu innantis ◊ fint sétzidos in terra cun sas ancas mujadas fintzas a tocare sas petorras Etymon ltn. mut(i)lare Translations French fléchir, courber, incurver English to bend Spanish flexionar, doblar Italian flèttere, curvare German biegen.

unchinàre , vrb: aunchinare Definition atrotigare, fàere a gànciu, a cancarrone, nau de gente puru Synonyms e antonyms acancarronae, ancujare, unchinedhare / atzumborai, ingobbedhare Sentences cun sos annos s'est unchinadu Etymon srd. Translations French recourber en croc English to bend like a hook Spanish encorvar Italian piegare ad uncino German hakenförmig krümmen.

«« Search again