incruài , vrb: incrubai, incrubare, incuare, inculbare, incurbare, incurbiai, incurbiare, incurvare Definitzione abbasciare a un'ala, pònnere a un'imboe, culembru; abbasciare sa conca, indrúchere s'ischina a cara a denanti; su si indrúchere a ccn., a su chi bolet s'àteru Sinònimos e contràrios ancrucare, cruai, incrunai, inconchinare, incrinire, incrubedhare, incrunai, indortinare, ingruxare, palangai | ctr. arritzare, istantargiai, ficare Frases m'incurvavo in sa funtana bufandhe a fruncu ◊ si est incrubau a ndi bodhí cosa de terra ◊ fit timendhe a s'incurbiare a cullire crocas ◊ su bentu est tirendi aici e sa mata s'incrubat a cussa parti ◊ zuchet s'ischina a unu cantzu a fortza de istare incurbiau ◊ incrua s'istrexu po pigai prus àcua a tassoni! ◊ totu sas matas s'incrubant ◊ apo incurbadu sa conca e mi so cagliadu 2. su soli si nci fiat incrubendu 3. no est de atzetare goi a conca incurbiada su chi nos benit o chi nos fachent! Sambenados e Provèrbios prb: chie meda s'incúrviat su culu si li biet Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu incliner, pencher, s'incliner, s'humilier Ingresu to incline, to bow, to bend down Ispagnolu inclinar, agachar, humillarse Italianu inclinare, chinare, inchinarsi, umiliarsi Tedescu neigen, sich neigen, sich erniedrigen.

«« Torra a chircare