càsu , nm: caxu Definition
una parte manna de sa sustàntzia de su late, unu de is méngius alimentos e unu de is incaúngios prus connotos e manigiaos: si faet mòrrere su late cun su càgiu, si murigat e si ndhe piscat a is discos po dhi giare sa forma (pesai su casu), apustis s'iscolat, si ponet in sa múrgia e si faet asciutare e sicare puru; sigomente de casu dhue ndhe at de tantas genias e calidades, custu númene podet pigare su plurale po nàrrere genias diferentes de casu e in cantu calidade distinta podet leare su numeràriu unu
Idioms
csn:
piscedha, pischedhu, punzu de c. = fresa, màtula (ma su "pischedhu" podet èssere fintzas mannu de chilos); c. de criu = fatu de sa colostra; c. friscu = fatu dae pagu, mancu postu in murza; c. modhe = nou, postu in murza e abbentadu, ma no sicu; c. sicu = tostu, betzu; c. matzimodhe = fatu, fatitu; casu faghíndhesi = casu chi si ammódhigat e li ponet unu bermizolu chi lu faghet unu pagu àspidu e prus gustosu; c. cotu = casizolu, fatu a zisa de pira (sa matessi cosa si narat de un'erba: "cambiruja"); c. rabisali = apenas postu in murza; c. mústiu = bogadu de sa murza dae pagu; c. ammurzadu = postu in sa murza; c. acragadu = tastau a cazu, corpadu a cragu, cun tropu cragu; c. renosu = chi no sorbet bene in buca, chi abbarrat unu pagu a zisa de rena; c. azotadu = intradu a sa zota budhida faghíndhelu; zenias de casu segundhu s'animale: berbeghinu, bàchinu, cràbinu; c. porchinu… = zenia de casu chi… no si ndhe faghet e no si ndhe agatat! (si narat a befe); c. martzu = casu fatu, fatitadu, fatitu, giampagadu, cunnitu; c. cherfu = cussu normale, chi no si faghet, chi no essit fatitu o martzu; de sabore su casu podet èssere durche, àspidu o pitziosu; c. schidoni = fresa de casu friscu arrustidu in sa frama; c. turrau = arrustidu; ozugasu = pizu de late, manteca; c. de fita = preta ammurzada e sica; c. furriadu o boltadu, a runcos = pasta impelciada, zenia de mànigu fatu cun macarrones (cotos innantis) cundhidos cun casu friscu imbischidadu postos paris in isterzu torradu a su fogu pro iscazare su casu; babboi de c. = giampaghe; abarrai cument'e macarronis sentza de c. = abbarrare male pro cosa chi unu no s'ispetaiat; comporare c. dae sos sórighes = isperare própiu in debbadas cosa de chie no ndhe daet ca… si che la mànigat isse etotu; èssere de segamigasu (nadu de ccn.)= bellus a fai nudha, mancu àbbilis a si segai casu papendi a su puntu de dhu pediri a is àterus; casus cotus = zenia de marcos biaitos chi si bi faghent in ancas istendhe a tropu acurtzu a fogu
Sentences
su late si faghet a casu ◊ su mànigu prus connotu est su pane e casu ◊ ant carrigau tres piras de pane carasau e tres punzos de casu ◊ a papae aiant chibudha, un'iscata de casu e sorugotu sicau ◊ is pastores chi curriant sa cursa aprontànt unu casu chi pariat unu melone ◊ totu sos casos sunt bonos bastu chi siant fatos bene
2.
emu a bòliri crèsciri: seu abbarrau sempri coment'e unu sodhu de casu! ◊ istat bèni coment'e unu topi in una piscedha de casu
3.
a ispetare chi a sas cosas de sa Sardinna bi pesset su guvernu italianu est a comporare casu dae sos sórighes
Surnames and Proverbs
smb:
Casu
/
prb:
chini circat mellus de pani e casu agatat malu pasu
Scientific Terminology
mng
Etymon
ltn.
caseus
Translations
French
fromage
English
cheese
Spanish
queso
Italian
formàggio
German
Käse.
