carròcia , nf: corròcia Definizione
una de is duas partes de sa conca a fora (s'àtera est sa cara): s'ossamenta de pitzu; nau de unu, conca maca, conchilébiu / ndi at calau sa corròcia = at abbassiadu sa conca
Sinonimi e contrari
carvedhera,
concorròcia,
corrociola
/
conchilébiu
Frasi
it'est chi ti pítziat de prus: is ispinas chi intrant fintzas a istampai sa corròcia, o sa traitoria de s'ómini amigu? ◊ aintru de sa carròcia portaus su ciorbedhu
Terminologia scientifica
crn
Traduzioni
Francese
crâne,
boîte crânienne
Inglese
skull
Spagnolo
cráneo
Italiano
crànio,
scàtola crànica
Tedesco
Schädel.
carròcia 1 , nf: carrossa,
carrotza Definizione
genia de carru solu po ingòllere gente; in is trenos, vogone cun is postos a cicire gente
Frasi
tuchesint in carròcia, dadu chi sa ferrovia no fit fata
Terminologia scientifica
trps
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
voiture,
wagon
Inglese
coach
Spagnolo
carroza,
carruaje,
vagón (m),
coche (m)
Italiano
carròzza
Tedesco
Kutsche.