Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
| cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
| tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
| grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
| italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
| italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
| malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
| sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
| agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
| animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
| astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
| baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
| boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
| boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
| cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
| erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
| Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
| animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
| contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
| Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
| frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
| gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
| indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
| iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
| laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
| medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
| mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
| metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
| númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
| interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
| persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
| prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
| preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
| pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
| piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
| erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
| erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
| minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
| singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
| sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
| tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
| tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
| verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
tónicu , agt Definizione
nau de vocale e de acentu, chi marcat su foedhu a manera chi, inue orruet (vocale), sa boghe s'intendhet de prus e iscóviat su significau distintu de su foedhu ca dhu distinghet de totu is àteros: in su foedhu peràula sa vocale tónica est sa segundha /a/ (o vocale 3 contandho de dereta a manca, a bandha contrària a comente iscrieus), in cumpàngia puru est sa /a/ voc. 3, in manera sa vocale tónica est sa /e/ (voc. 2), in iscriendho sa vocale tónica est sa /e/ (voc. 2), in boghe est sa /o/ (voc. 2), in segundhu est sa segundha /u/ (voc. 2), in orrú sa vocale tónica est sa /u/ (voc. 1). A/c. candho s’acentu tónicu est iscritu puru (acentu gràficu) in sa voc. tónica podet èssere largu/apertu / `/ po voc. tónica aperta, bàscia, o istrintu/serrau /´/ po voc. tónica serrada o arta. In DitzLcs. sa vocale tónica est sinnalada cun acentu gràficu in totu is lemmas in s'órdine alfabbéticu e sèmpere giustu comente si pronúnciat sa vocale – aperta o serrada –; ma in foedhos a destra de sa categoria grammaticale (de is variantes a s'ispiegatzione, sinónimos, contràrios, fraseologia) s’acentu gràficu est postu solu in is foedhos po inditare sa voc. tónica cunforma a sa régula mai in vocale 2 (contandho de dereta a manca, in sensu contràriu a s'iscritura); po cussu s'acentu gràficu est sèmpere postu a sinnalare sa voc. tónica candho custa est sa voc. 1, sa 3 o – rara – sa 4: arrú/orrú, cumò, cafè, peràula, làcana, càvana, èssi/èssere, téteru, bófiu, abbàtigalu!, abbóghinalu! In is foedhos chi s'iant a cunfúndhere cun àteru tanti de arresurtare omògrafos ma chentza èssere omòfonos si no si marcat sa diferente pronúncia cun acentu gràficu, sa voc. tónica est marcada cun acentu gràficu mancari in voc. 2, es. in scèti – parte de sa farra – diferente de sceti avérbiu, o òru – metallu – diferente de oru, tretu, logu, inue s'acentu gràficu precisandho fintzes s’apertura de sa tónica precisat fintzes su significau de su foedhu e deosi fintzes si su foedhu est fora de logu, manigiau a solu, si liget distintu e bene po su significau
Sinonimi e contrari
| ctr.
àtonu.
