unòre , nm: onore* Definition totugantu su chi sa persona podet tènnere de bonu e de cunsideru: foedhandho de fémina, mescamente su chi pertocat su fàere suo cun s'ómine segundhu is costumas; totugantu su chi si faet o chi si narat de arrespetu, ammiru e bàntidu de unu / in o a u. de… = po fàere onore a… Sentences sa zente lu teniat a unore a no pedire limúsinas a neune ◊ no ti est unore a istare ammandronadu 2. in unor'e Patronas e Patronos at giradu sas terras isolanas pro dare isfogu ’e sa mente a sos donos (Sozu).
