àbe , nf: abi, àbia, ape Definition genia de bobboi (upm) in colore de castàngia, cun is alas, chi faet a chedha manna (pigione) siat a solu, desesi, e siat pesau e contivigiau in is casidhos po su mele, sa chera e àteros produtos; s'abe si distinghet in tres castas: abe fémina (abe maista), sa chi trebballat mescamente cricandho su druche in is frores (e punghet puru, ca portat s'agu – o puntorju àpinu – e in su casidhu podet tènnere s'impreu de sa difesa), abe mascu (abe prus matuca), bonu solu po ingendrare sa cria de s'abe reina, s'abe reina (abiera) chi faet sa cria (abrudhu) e cumandhat totu su pigione; s'abe faet a sola in buidos de matas bècias (casa), ma pruschetotu dha contivígiant in casidhos de ortigu o de linna fatos adatos po arregòllere su mele / sa cria = su fedu nou chi depit nàsciri; abe casidhera = de casidhos; iscussua = puzone de abe chi, si no si bochit s'abe reina (noa o betza, segundhu), candho naschet su puzone nou lassat su casidhu (e puzone primarju) e si fuit a fàghere un'àteru nidu Synonyms e antonyms cdh. abba Idioms csn: èssere che a s'abe de sos casidhos = triballantes meda; andhare che puzone de abe = abarrai sempri in movimentu; biri s'abi in celu = bídere bene meda; abe mascru (nadu in suspu de unu) = mandronatzu, chie istat ammandronadu ispetendhe chi triballent sos àteros Sentences candho s'abe punghet, cun sa puntura bi lassat sa mata ◊ sa mata che a s'abe che li falet! ◊ iscugurrau boliast de una sciurma de abis! ◊ in sos fiores bi est s'abe paschendhe totu impodhinada 2. tengu una múida a conca chi mi parit de portai una scursura de abis ◊ feminas chi si presumint in gradu: bidu conca de soldadu current che abe a su moju! (G.Ruzzone)◊ andhat che puzone de abe ◊ si betat che abe a moju ◊ mandrone, no ses che a s'abe de sos casidhos, no! Surnames and Proverbs smb: Abi, Abis / prb: dae s'abe dulcura e salude Scientific Terminology crp, apis mellifica Etymon ltn. ape(m) Translations French abeille English bee Spanish abeja Italian ape German Biene.

muscòne, muscòni , nm Definition genia de bobboi matuchedhu, a bisura de musca cantu sa conca de unu pódhighe, niedhu deunudotu, chi faet su niu in sa canna, in sa linna bècia, e fintzes su mele, punghet e dolet puru, candho est bolandho faet muina (dúmmida, zúmiu); si narat fintzes de musca matuca; in cobertantza, giòvonu chi istat aifatu a calecuna picioca, fastigiandhodha, o fintzes imbriaghera; in su fusu de filare, su gancitu Synonyms e antonyms abiolu, mommoifrei, mughimughi, mumusu, spioni Sentences su muscone, si li forroxant sa casa, si difendhet cun rejone! ◊ fis che muscone a murmutu e ses unu carrabbusu! ◊ sos muscones sunt a dúmmida Scientific Terminology crp, xilocopa violacea Etymon srd. Translations French bourdon, abeille charpentière English humble-bee, blowfly, violet carpenter Spanish abeja carpintera, moscón Italian moscóne, gavaróne (o ape legnaiuola) German Holzbiene.

puntrongiàna , nf Definition s'abe reina, nada deosi ca atzitzat is àteras abes a trebballare Scientific Terminology sbs Etymon ltn. punctorium Translations French abeille reine English queen bee Spanish abeja reina Italian ape regina German Bienenkönigin.

«« Search again