bildúra , nf: birdura,
vildura Definition
genia de erbas chi si prantant (e fintzes chi faent a solas) po dhas papare; cosa birde, erba
Synonyms e antonyms
ebrúgiu
Sentences
mancu in antas de rios bi at birdura, de su sicore! ◊ cust'orcu tenèt un'ortu bellu mera cun tanti birdura ◊ in su sartu si frimmat a bodhire birduras chi creschent in sos cunzaos ◊ acostit, bèngiat ca teneus bella birdura segada custu mengianedhu!
Translations
French
légumes verts,
verdure
English
vegetables
Spanish
verdura
Italian
verdura
German
Gemüse.
birduléri , nm: birdureri Definition
(f. -a) butegheri chi bendhet is birduras
Synonyms e antonyms
berdurarju,
erbadore,
erbajolu,
insaladeri
Sentences
sa birdurera at portau una crobi de gureu de campu, cicória e martutzu a bendi in citari
Scientific Terminology
prf
Etymon
srd.
Translations
French
marchand de légumes
English
greengrocer
Spanish
verdulero
Italian
verduràio,
erbaiòlo,
erbivéndolo
German
Gemüsehändler.
minestròne, minestròni , nm Definition
papare fatu mescamente cun pisu, chíghere, lentígia o àteros laores deasi, cun erbas, patata, fenugu (areste), àpiu e minestra (sucu, frégula) o fintzes macarrones orrugaos; nau in cobertantza, ammesturitzu, improdhu, cosas betadas apare chentza régula
Scientific Terminology
mng
Etymon
itl.
Translations
French
soupe de légumes
English
minestrone (vegetable soup)
Spanish
menestra
Italian
minestróne
German
Gemüsesuppe,
Mischmasch.
ortulàmini , nm: orturàmini Definition
cosas de ortu, birduras chi si prantant in is ortos
Synonyms e antonyms
oltalíscia
Sentences
a bendi dhoi at cos'e ortulàmini, petza, pisci e àteras cosas
Etymon
srd.
Translations
French
légumes
English
vegetables
Spanish
hortaliza,
verdura
Italian
verdure
German
Gemüse.