édu , nm Definition
su fedu minudu de sa craba, su crabitu de naschidórgiu
Synonyms e antonyms
cabritu
Etymon
ltn.
haedus
Translations
French
chevreau nouveau-né
English
just born goatling
Spanish
cabrito,
choto
Italian
caprétto appena nato
German
Ziegenlamm,
Böcklein.
nàscere, nàschere , vrb: naschi,
nasci,
nàsciri,
nàssere,
nassi Definition
bènnere (e fintzes batire) a su mundhu, cumenciare una vida noa, abbandha, coment’e persona o àteru èssere distintu (animale, erba, mata), nau fintzes po fàere naschire; essire, àere cuménciu, dipèndhere o bènnere de calecuna cosa, de unu logu, de ccn. / pps. nàschidu, nàsciu (nà-sci-u: nàsciu = nà-sciu, 1ˆ p. sing. ind. pres.), nàssiu, ger. naschendhe, nascendho; aus. èssere, ma cun 3ˆ pers., e cun sugetu indeterminau, fintzes àere (e, si cumprendhet, candho tenet valore transitivu)
Synonyms e antonyms
inceurrare,
naschie,
tudhire
/
comentzari,
depèndhere
| ctr.
mòrrere
/
acabbae
Idioms
csn:
nàsciri bistiu = èssere afortunadu; nàsciri a una brenti = nàschere a croba, duos paris (nadu de cristianu o de animale)
Sentences
niune naschet imparadu ◊ ocannu bi at nàschidu criaduras meda ◊ de cussu chi apu seminau at nàsciu unu fundu innòi e unu in cudhei ◊ sa chibudha est totu naschindhe ◊ dèu fua che a sa dí chi fua nàscia ◊ si sunt cojados e lis at nàschidu fizu puru ◊ sa mamma chi dh'at nàsciu! ◊ sa mamma unu tempus a sos fizos dhos naschiat in s'istoja ◊ us crabitus furint totu nascendho ◊ cun custu sicore no bi naschet su sèmene ◊ apenas torraia a domo guasi a prepoténtzia torraiat a mente sa limba chi aia imparadu naschendhe ◊ petzi bi at nàschidu erba in cussu terrinu ◊ medas nascint istrupiaus ◊ fio pentzanno ca benit a nàscere innoje!◊ sa die dèu potzu nai ca seu torrada a naschi ◊ bos apo biu nassenno
2.
in cussa roca bi naschet una camba de abba ◊ a sa fata de sa die naschet su sole ◊ ndi at a nasci una tribbulia manna
Etymon
ltn.
nascere
Translations
French
naître,
faire naître
English
to be born,
to spring up
Spanish
nacer,
surgir
Italian
nàscere,
sórgere,
originare
German
geboren werden,
zur Welt kommen.
nàschidu , pps: nàsciru,
nàsciu (nà-sci-u)
nàssiu Definition
de nàschere / nàsciu e no pàsciu (nau de unu) = ómini bonàciu sentza de peruna isperiéntzia
Synonyms e antonyms
nadu,
naschiu
/
comintzadu,
depesu,
essidu
| ctr.
mortu
/
acabbau
Sentences
pensa chi pro mòrrere ses nàschidu! ◊ sos sambenaos prus frecuentes de sa bidha sunt nàssios in Sardigna ◊ a un'annu de candu si funt cojaus babbu e mamma seu nàssia dèu ◊ de cussa cosa semenada no bi ndhe at nàschidu ◊ a Fulana li at nàschidu ater'unu fizu ◊ comenti sa levarora mi at visitau, sa pipia est nàscira
Translations
French
né
English
born
Spanish
nacido
Italian
nato
German
geboren.
naschíe , vrb: naschire,
nassire Definition
bènnere a su mundhu, cumenciare una vida noa, abbandha, coment’e persona o àteru èssere distintu (animale, erba, mata), nau fintzes in su sensu de batire a su mundhu, fàere naschire; essire, àere cuménciu, dipèndhere o bènnere de calecuna cosa, de unu logu, de ccn. / pps. naschiu; ger. naschindho
Synonyms e antonyms
inceurrare,
nàschere*,
tudhire
/
comentzari,
depèndhere,
essire
| ctr.
mòrrere
/
acabbae
Sentences
custos pitzinnos de como los naschis, los pesas, los vestis, e issos mancu vae innoromala! ◊ bochint sos fizos prima de naschire pro sa fadiga de los pesare! ◊ in cuile fiant naschindho is angiones ◊ sos fizos dhos naschiant in terra in s'istoza
Translations
French
naître
English
to be born,
to come up
Spanish
nacer
Italian
nàscere
German
geboren werden,
zur Welt kommen.