Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

édu , nm Definition su fedu minudu de sa craba, su crabitu de naschidórgiu Synonyms e antonyms cabritu Etymon ltn. haedus Translations French chevreau nouveau-né English just born goatling Spanish cabrito, choto Italian caprétto appena nato German Ziegenlamm, Böcklein.

nàscere, nàschere , vrb: naschi, nasci, nàsciri, nàssere, nassi Definition bènnere (e fintzes batire) a su mundhu, cumenciare una vida noa, abbandha, coment’e persona o àteru èssere distintu (animale, erba, mata), nau fintzes po fàere naschire; essire, àere cuménciu, dipèndhere o bènnere de calecuna cosa, de unu logu, de ccn. / pps. nàschidu, nàsciu (nà-sci-u: nàsciu = nà-sciu, 1ˆ p. sing. ind. pres.), nàssiu, ger. naschendhe, nascendho; aus. èssere, ma cun 3ˆ pers., e cun sugetu indeterminau, fintzes àere (e, si cumprendhet, candho tenet valore transitivu) Synonyms e antonyms inceurrare, naschie, tudhire / comentzari, depèndhere | ctr. mòrrere / acabbae Idioms csn: nàsciri bistiu = èssere afortunadu; nàsciri a una brenti = nàschere a croba, duos paris (nadu de cristianu o de animale) Sentences niune naschet imparadu ◊ ocannu bi at nàschidu criaduras meda ◊ de cussu chi apu seminau at nàsciu unu fundu innòi e unu in cudhei ◊ sa chibudha est totu naschindhe ◊ dèu fua che a sa dí chi fua nàscia ◊ si sunt cojados e lis at nàschidu fizu puru ◊ sa mamma chi dh'at nàsciu! ◊ sa mamma unu tempus a sos fizos dhos naschiat in s'istoja ◊ us crabitus furint totu nascendho ◊ cun custu sicore no bi naschet su sèmene ◊ apenas torraia a domo guasi a prepoténtzia torraiat a mente sa limba chi aia imparadu naschendhe ◊ petzi bi at nàschidu erba in cussu terrinu ◊ medas nascint istrupiaus ◊ fio pentzanno ca benit a nàscere innoje!◊ sa die dèu potzu nai ca seu torrada a naschi ◊ bos apo biu nassenno 2. in cussa roca bi naschet una camba de abba ◊ a sa fata de sa die naschet su sole ◊ ndi at a nasci una tribbulia manna Etymon ltn. nascere Translations French naître, faire naître English to be born, to spring up Spanish nacer, surgir Italian nàscere, sórgere, originare German geboren werden, zur Welt kommen.

nàschidu , pps: nàsciru, nàsciu (nà-sci-u) nàssiu Definition de nàschere / nàsciu e no pàsciu (nau de unu) = ómini bonàciu sentza de peruna isperiéntzia Synonyms e antonyms nadu, naschiu / comintzadu, depesu, essidu | ctr. mortu / acabbau Sentences pensa chi pro mòrrere ses nàschidu! ◊ sos sambenaos prus frecuentes de sa bidha sunt nàssios in Sardigna ◊ a un'annu de candu si funt cojaus babbu e mamma seu nàssia dèu ◊ de cussa cosa semenada no bi ndhe at nàschidu ◊ a Fulana li at nàschidu ater'unu fizu ◊ comenti sa levarora mi at visitau, sa pipia est nàscira Translations French né English born Spanish nacido Italian nato German geboren.

naschíe , vrb: naschire, nassire Definition bènnere a su mundhu, cumenciare una vida noa, abbandha, coment’e persona o àteru èssere distintu (animale, erba, mata), nau fintzes in su sensu de batire a su mundhu, fàere naschire; essire, àere cuménciu, dipèndhere o bènnere de calecuna cosa, de unu logu, de ccn. / pps. naschiu; ger. naschindho Synonyms e antonyms inceurrare, nàschere*, tudhire / comentzari, depèndhere, essire | ctr. mòrrere / acabbae Sentences custos pitzinnos de como los naschis, los pesas, los vestis, e issos mancu vae innoromala! ◊ bochint sos fizos prima de naschire pro sa fadiga de los pesare! ◊ in cuile fiant naschindho is angiones ◊ sos fizos dhos naschiant in terra in s'istoza Translations French naître English to be born, to come up Spanish nacer Italian nàscere German geboren werden, zur Welt kommen.