cafè , nm: cafei,
cafeo,
cafeu,
gafè Definition
genia de mata e su granu chi faet, chi si aturrat e molet po fàere unu bufóngiu; buteghinu chi dhue faent su cafei a bufare / cafeedhu (Astragalus boeticus)= zenia de erba chi si podet pònnere pro gafè
Synonyms e antonyms
botighinu,
cafeteria
Idioms
csn:
sa mama de su gafè = sa fundaina chi abarrat de su cafei una borta fatu; turrare, maghinare, fàghere, indurcare su gafè; bufare su gafè solu = chentza bi annúnghere nudha; su cafè podet èssere: gàrrigu, lenu, durche, rànchidu o marigosu (chi est sa calidade sua)
Sentences
mutimidhu cafeo: paret su velenu chi dhi ant giau a Gesugristu! ◊ sèciat, gomai, ca dhi fàcio su cafeo! ◊ oi cussu no at papau nudha, non si at bufau nimmancu su cafei!
Scientific Terminology
rbzc, bfg, coffea arabica, c. canephora, c. liberica, c. robusta
Etymon
itl.
Translations
French
café
English
coffee
Spanish
café
Italian
caffè
German
Kaffeebaum,
Kaffee.
capucínu , nm Definition
tzicu de cafei cun late
Sentences
prima lu bufaias cun s'upedhu su mústiu licantzu e genuinu: como ti bastat unu capucinu, late biancu cun gafè niedhu!(P.Masia)
Translations
French
café-crème
English
frothy white coffee
Spanish
capuchino
Italian
cappuccino
German
Kaffee mit etwas Milch.
turradòre, turradòri , nm: aturradori,
turraroi,
turrarori Definition
genia de forredhu piticu de làuna, po aturrare cafei o orrostire cosa a granu
Synonyms e antonyms
forronile,
fronígliu,
trunillu,
turranti
Sentences
pro còghere orzu bi est su turradore ◊ no teniaus ni cafei e ni turradori
Scientific Terminology
ans
Etymon
ctl.
turrador.
Translations
French
brûloir
English
coffee
Spanish
tostador
Italian
tostino
German
Rösten.toaster