Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

calèschere , vrb Definition erríere a praxere, intostare de s'errisu Sentences su imbetzare no ti daet gustu tale de ndhe calèschere! Etymon ltn. *caleschere Translations French rire à s'en tenir les côtes English to split one's sides laughing Spanish reírse a carcajadas Italian rìdere a crepapèlle German sich tot lachen.

costàna , nf Definition donniuna de is tzivinedhas frucaxadas chi si ponent in su carru in forma de arrestellu po usu de seidare trigu messau; is costaos de sa pica, de su lacu, de un'istrégiu; su muru a inghíriu de unu putzu; freadura in costas de un'animale / sas costanas de su carru sunt fatas cun bàtoro cannelas e bàtoro ultedhos (listellos): sas primas ficadas in su fundhu de su carru, sos àteros intrados in sas cannelas parallelos a su fundhu e muntesos frimmos cun sos tisidhos; c. de porta = antarile Synonyms e antonyms costazera, zerda 1 / malandra Sentences teniat trabballu meda: arrodas de fai e de arrangiai, butus e carrus cun is costanas segadas 2. sas costanas de sa córbula, de sa padedha, de su furru, de su poju, de su carru ◊ candu su forru est intrebigau si connoscit a su colori de is costanas ◊ sa mama dh'at ciciu in sa cadiredha a tres costanas, su pipiu 3. colaiat in costanas de istradone 4. est una calarina tota a costanas, romasa romasa Etymon srd. Translations French paroi d'un récipient English sides (container) Spanish costillas Italian fianchi di un recipiènte o sìmili German Seiten eines Gefäßes.

isgangagliàre , vrb Definition erríere a iscracàlios, a tzérrios, mòrrere de s'errisu Synonyms e antonyms chighigliare, iscacagliare Etymon srd. Translations French rire à se décrocher la mâchoire English to split one's sides with laughter Spanish desternillarse de risa Italian sganasciarsi dalle risa German sich krummlachen.