abbadédhu , nm Definition
genia de matighedha chi ponent a tínghere lana o orrobba in colore grogo
Synonyms e antonyms
catedhina 1,
durche 1,
eremeri,
iscolabadedhas,
trobiscu,
truvúlciu
Scientific Terminology
rbl, Daphne gnidium
Translations
French
garou,
daphné sainbois
English
thymelaea,
flax-leaved daphne
Spanish
torvisco
Italian
laurèlla,
èrba còrsa,
dittinèlla
German
Herbst-Seidelbast,
Seidelbastgewächse.
nebriàtza, nebriàtzu , nf, nm: nerbiatza Definition
tupighedha chi narant scova de campagna, de forru: nebriatzu si narat fintzes de s'erba de cincu filus, de cincu venas, de tàgliu o nebriàdile (Plantago major)
Synonyms e antonyms
segabingiada,
truvúsciu,
truvutzu
Sentences
po iscovai su forru faint iscovas de modhitzi, de silícua o de nerbiatza
Scientific Terminology
mt, Thymelaea hirsuta
Etymon
srd.
Translations
French
écouvillon
English
thymelaea
Spanish
boalaga
Italian
spazzafórno
German
Ofenfisch.
trobíscu , nm: troiscu,
trubiscu 1,
trubissu,
truiscu,
truviscu Definition
genia de tupighedha bona po tínghere lana o àtera orrobba in colore grogo (su corgiolu, su frutu) e niedhu: sa linna est bona fintzes po meighina (e po piscare in is errios); si narat fintzes de sa trovodha
Synonyms e antonyms
abbadedhu,
durche 1,
iscolabadedhas,
triuscu,
truvúlciu
/
cadrúmbulu,
travodha
Sentences
a pastu, po inciascu, dhi donasta colostu, pirastu e truiscu ◊ bi teniat una moitzola, unu cadharzu, perda foghera e troiscu pistau
2.
ahi su trubiscu de s'agonia, sa luba de su currutu!
Scientific Terminology
mt, Daphne gnidium
Etymon
ltn.
turbiscus
Translations
French
garou,
daphné sainbois
English
thymelaea,
flax-leaved daphne
Spanish
torvisco
Italian
èrba còrsa,
dittinèlla,
laurèlla,
pépe montano
German
Herbst-Seidelbast.