ilbulzàre , vrb: irburzare, isburzare, irvurzare 1 Definition fàere o bogare pendhiligiones de unu trastu, de cosa téssia, in is oros a s’orrobba; pèrdere sa trama; pèrdere su filu de un’aina segante (lepedha, gurtedhu) Synonyms e antonyms afilinzonare, afiriolae, ifilognare, illanivuzare, irburgiulae, irfiliocare, irfilusare, irfronzolare, isfilitare, issilare, istèssere, istramai, scilionai, sfibicitai, spollaciai / ingurrai, irmarrare Sentences cussu traste si est totu irburzendhe ◊ a sa robba li cheret fatu s'órulu ca sinono si che irburzat Etymon srd. Translations French effiler, effranger English to unravel, to blunt, to fringe Spanish desilachar, desflecar Italian sfilacciare, sfrangiare German ausfasern, ausfransen.

isfilitàre, isfilitzàre , vrb Definition fàere o iscorriare s'orrobba a pendhiligiones, bogare de pare is filos de sa tessidura Synonyms e antonyms afilinzonare, afiriolae, ilbulzare, istramai, sfibicitai Etymon srd. Translations French effilocher English to unravel Spanish deshilachar Italian sfilacciare German ausfasern.

istramài , vrb: istramare, stramai Definition isciusciare su téssiu, bogare de pare is tramas de s'orrobba téssia; cricare de cumprèndhere, ispiegare Synonyms e antonyms afilinzonare, afiriolae, ifilognare, ifrognare, ilbulzare, illanivuzare, irburgiulae, irfiliocare, irfilusare, irfronzolare, isfilitare, isfiocare, issilare, istèssere, sfibicitai, scilionai, sfrocai Sentences a su pannu dhi apu fatu s'oru ca fut istramannesiche 2. tramat e istramat su filu de sos contados de fadas e de orcos ◊ mammai ischit istramare su chi sas pantamas batint in su sonnu 3. die cun die sos pitzinnos sunt impiciados a tramare e istramare sos giogos ◊ chèrrere mi dia istramare su coro pro ndhe dare dogni trama fata a prendha (P.Casu) Etymon srd. Translations French effiler, effilocher English to unravel Spanish deshilachar, deshilar Italian sfilacciare German ausfasern.

sfibicitài , vrb: ilfilighitare*, sfilicitai Definition fàere o bogare s'orrobba a filicitos, a pendilingiones Synonyms e antonyms ifilognare, ilbulzare, isfilitare, isfiocare, issilare, istramai, sfrocai 2. fúrriu s'oru a custa gunnedha ca est totu sfibicitada Translations French effilocher English to unravel Spanish deshilachar Italian sfilacciare German ausfasern.

spodhài , vrb: spodhiai, spodhicai, spudhiai Definition istesiare s'una de un'àtera duas cosas apicigadas apare; apèrrere calecuna cosa imbodhigada, un'imbodhigu; foedhandho de calecunu impreau in calecuna faina, fàere cun coidu, arrennèscere a batire a concruos Synonyms e antonyms ispitzigare, istacare / ilboligare / acabbulli, atoliare, istrobillai | ctr. apodhai Sentences no arrennesciat a ndi spodhai sa castiada de pitzus de cudha fémina ◊ no ndi spodheis is billetus, po praxeri! 2. is féminas in su mòri a màriga in conca parint unu frocu chi si spódhiat su mengianu ◊ spódhiat unu paperi e agò ndi pigat unu paperotedhu piticadhedhu ◊ coida dimónia, spódhia is cambas ca no ses totu a un'ossu! 3. spódhia a fuedhai sentza de bregúngia! ◊ balla ca fillu miu dhu spódhiat s'italianu! ◊ at murrungiau cun su cumpàngiu ca cussu no ndi spodhat, de sa cosa ◊ dha tenit una cida, sa televisioni, po dh'arrangiai, ma no ndi spodhat! ◊ custu est su momentu de si spodhicai! ◊ issa si fut spudhiara po fai benni s'ambulantza a nci portai a mamma a su spirali Etymon srd. Translations French détacher, débrouiller English to unravel, to take out Spanish despegar, desenredar Italian staccare, sbrogliare German lösen.

«« Search again