abbibbirinài, abbibbirinàre , vrb Definition
abbasciare piegandho is cambas, coment’e cicindhosi in pitzu de is carrones
Synonyms e antonyms
abribidhai,
abribidhincare,
apatai,
apibiredhare,
apimpirinare,
aprapiedhai,
sterriedhai
2.
abbibbirinau fura: dh'at a isciri cussu ita fut fendi! ◊ gioghendi a pingiadedhas si poniaus abbibbirinadas cun is manus in chintzu e is cuidus a inforas
Etymon
srd.
Translations
French
se blottir
English
to crouch
Spanish
agazaparse
Italian
accovacciarsi
German
sich zusammenkauern.
acucài , vrb: acucare 1 Definition
coment'e cuare, partare sa conca (cuca), nau in su sensu de si cuare o carragiare fintzes cun totu sa carena, fintzes po si aprigare o pònnere asuta in calecunu logu candho est proendho o faendho àteru tempus malu (acucare a logos nau in su sensu de si incarare)
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
aconcolai,
acuconare,
acuculiare
/
abbuare,
afufai,
ammacionai,
apaltare,
apatai,
cuerrai,
frànghere,
istichire
| ctr.
essire
Sentences
canno l'intenniat a órulos, si acucaiat in d-unu corrale ◊ in su cozolu su piús asciutu mi acuco in su cabbanu ◊ geo mi acucaia in d-unu corrale tupànnemi sas oricras ◊ fit acucadu, coment'e sempre, addaisegus de calchi logu
2.
dogni tantu mi acucai a sa gianna aisetandhe cudhu tedescu
3.
si est acucadu dae s'abba
Etymon
srd.
Translations
French
se blottir
English
to crouch,
to protect oneself
Spanish
agazaparse,
refugiarse
Italian
accovacciarsi,
ripararsi
German
sich zusammenkauern,
Zuflucht suchen.
aculigionài, aculingionài , vrb: aculungionai,
aculunzonare,
aculurgionai,
acurruxonai Definition
nau de gente e de animales, fàere coment'e a culurgione, totu arregortu, coment’e acancarronau; fàere totu a pinnigas, atzirbisonau, nau de pedhe o cosas deasi; fàere a bocitedhas (nau de casu, de farra e àteru)
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
acuculiare,
acugutzare,
acurruxonai,
ammacionai,
pinnichedhare
/
acuguciai,
ammischinai
/
arrunzai
/
abballinare,
allomborae,
arrombulonai
| ctr.
istirare
2.
ita in s'ierru, ca ti ndi acurruxonas acanta, in letu!
Etymon
srd.
Translations
French
se pelotonner
English
to crouch down
Spanish
agazaparse
Italian
rannicchiarsi
German
sich zusammenkauern.
apatài , vrb: aplatare,
apratae,
apratai,
piatare Definition
su si pònnere bàscios bàscios, abbasciaos cun is cambas pinnigadas coment'e cicios in is carrones, fintzes solu su si pònnere (nau de bobboi chi bolat, de pigiones); pònnere coment'e cuaos
Synonyms e antonyms
abbibbirinai,
apimpirinare,
aprapiedhai,
pònnere,
sterriedhai
/
aclisare,
acuae,
cuerrai,
frànghere,
istichire
Sentences
si est apatada coment'e una pudha ◊ su pilloni si apatat in s'àrburi ◊ un'istria si est apatada suba de una mata ◊ s'astronavi si est apatada in terra ◊ fiat apatau in sa sillieta ◊ chi podis, beni tui a su noti: beni apata apata! (F.Cocci)◊ s'abi no si apatat in su frori sicau ◊ sa musca si apatat in logu brutu
3.
gomai no tenit ancora fillus: tocat chi s'isturru si torrit a apatai!…
Etymon
itl.
Translations
French
se blotir,
se tapir
English
to conceal oneself,
to crouch (down)
Spanish
agazaparse,
acurrucarse
Italian
accovacciarsi,
appiattarsi,
acquattare
German
sich zusammenkauern,
sich verstecken.
apimpirinàre , vrb: apipiniai,
apipiniare,
apipirinare,
apirpirinare,
apispirinare Definition
pònnere apipiredhaos, abbasciaos cun is cambas pinnigadas e is nàdigas in pitzu de is carrones
Synonyms e antonyms
abbibbirinai,
abribidhai,
apatai,
aperperinare,
apibidedhare
Sentences
s'est apipirinadu a bodhire una mola de frenugu
Etymon
srd.
Translations
French
s'accroupir
English
to crouch (down)
Spanish
agazaparse
Italian
accoccolarsi,
accosciarsi
German
sich zusammenkauern,
sich niederkauern.