aceràre , vrb: aciarare,
aciorare Definition
essire a fora, bogare sa conca o su si pònnere in craru po castiare, po bíere
Synonyms e antonyms
acarare,
acherare,
acontrare,
acrarare,
afacare,
afaciai,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare,
iscampiare
| ctr.
cuai
Sentences
est una not'e luna, de cudhas lunas giaras chi, candho tue ti aciaras, isperas novamente in sa fortuna (A.Casula)◊ sa luna subra de sos montes si aciarat ◊ issa si acerat a sa fentana a iscultare ◊ acèradi, bella, ca est bénnidu s'amante! ◊ si fit a fagher su contu de tantos males, mancu nos timis acerare a gianna! ◊ istaia in su balcone aciorada abbaidendhe s'abba chi pioiat ◊ deo puru mi aciorei
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer
English
to overlook
Spanish
asomarse
Italian
affacciarsi
German
sich zeigen.
acraràre , vrb Definition
bogare sa face (fintzes in su sensu de foedhare), incarare, andhare a bíere; essire, su si presentare
Synonyms e antonyms
acarare,
acerare,
acherare,
afacare,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare,
iscampiare
Sentences
tue acràrati! ◊ su frade mannu si est acrarau chin su babbu nandhe chi si cheriat fidantzare
2.
su Deus de sos Ebreos si nos est acraradu
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer
English
to overlook
Spanish
asomarse
Italian
affacciarsi
German
sich zeigen.
incarài, incaràre , vrb rfl: incorare 1 Definition
coment'e bogare sa cara, essire in calecunu logu (es. genna, fentana, muru), andhare a bíere / èssiri a incaracua = a su cua cua, faghíndhesi bídere, incarèndhesi, e torrèndhesi a cuare, apartare
Synonyms e antonyms
acarare,
acerare,
acontrare,
acrarare,
afaciai,
imbraconare,
inciarare,
infaciai,
ingiarare,
iscampiare
| ctr.
cuai
Sentences
caminu caminu totus s'incarant in su portale cun su pratu prenu de trigu po is isposos e augurare vida bella e errichesa ◊ candu passat tzerriendu, totus s'incarant a castiai ◊ unu pilloni si est incarau in su niu ◊ sa spaciada de mammai no mi lassàt incarai mancu in s'oru de s'enna ◊ sa luna si est incarada in su celu ◊ incaraisidhoi a biri ita est cussu chi s'intendit!◊ apo pichiadu e si est incorada a sa ventana
2.
donadhi unu cimingionedhu de pani ammodhiau pagu pagu incarau in su tzúcuru!
4.
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer
English
to show oneself
Spanish
asomarse
Italian
affacciarsi
German
sich zeigen.
ispúndiri 1 , vrb: spòndiri Definition
acostire tropu, essire tropu de un'oru artu, de un'atza
Synonyms e antonyms
ispiòndiri
Sentences
issu si est ispúndiu tropu de aundi fut impostau, at postu mali su pei e nc'est arrumbulau
Translations
French
se pencher
English
to lean out
Spanish
asomarse
Italian
spòrgersi
German
sich vorbeugen.