afedài, afedàre , vrb: fedare* Definition fàere fedu, fígios; pesare animales a séberu; foedhandho de animales, fintzes betare su fedu (angiones, crabitos) a súere a is mamas Synonyms e antonyms afigiare, agnare, fizolare / arratzare / achisciare Sentences custa mallora gei afedat: est fintzas acanta de angiai! ◊ si mullint is pegus chi ant afedau 2. semus afedendhe sa robba Scientific Terminology vda Translations French mettre bas, faire ses petits (animaux) English to litter Spanish parir Italian figliare German Junge werfen.

agnàre , vrb: angiai, angiari 1, antzare, anzare Definition su fàere is fígios, nau de is animales: solu unu pagu a brulla o a befa si narat de sa fémina / anzare a croba = fàere duos fedos Synonyms e antonyms afedai Sentences sas berbeghes in custos meses de santandria e nadale sunt anzendhe ◊ inuve est su pudhéricu chi at antzatu s'ebba? ◊ tenit duas brebeis acanta de angiai 2. is marxanis apostant is angionedhus apena angiaus Etymon ltn. *agniare Translations French mettre bas, faire ses petits, agneler English to litter Spanish parir Italian figliare German Junge werfen.

fizolàre , vrb Definition fàere e pesare fígios Synonyms e antonyms afedai, afigiare Sentences che tenet chimbant'annos e issa ancora fizolendhe! Etymon srd. Translations French enfanter English to bring forth Spanish parir Italian figliare German jungen.

iglieràre , vrb rfl: igliorare, illiberare, illierai, illierare, illiorare Definition nau de is féminas príngias, illibbertare, fàere o naschire su pipiu a su lompimentu de is noe meses Synonyms e antonyms illebberare, infendiai, insinnigare, iscendiai, palturire, springiai | ctr. imprignare, improssimare Sentences cudha fémina benit torra ràida, s'illierat e naschit custa bella pitzinna ◊ sa muzere de Fulanu nachi s'est illierada ◊ a sos noe meses, sa fémina apeit sas dólimas e s'illioreit ◊ custa fémina s'est illierada de unu pitzinnedhu Scientific Terminology ssl Etymon srd. Translations French accoucher English to give birth Spanish parir, dar a luz Italian sgravarsi, partorire German gebären.

infendiài , vrb: infindhiare, infindhigare, isfindhigare, sfendiai Definition nau de sa fémina, naschire su fedu nou Synonyms e antonyms iglierare, insinnigare, iscendiai, palturire, springiai | ctr. imprignare Sentences chi impríngias ge as a infendiai! Etymon ltn. *exfendicare Translations French accoucher English to be delivered of Spanish parir, alumbrar Italian partorire German gebären.

insinnigàre , vrb rfl: iscinigare, iscinniare, iscinnigare, issindhigare, issinnigare Definition nau solu de fémina, fàere su fedu, naschire unu fígiu Synonyms e antonyms iglierare, infendiai*, iscendiai, palturire, springiai Sentences l'apo preguntadu si si fit issindhigada sa muzere (G.Ruju)◊ ant ischípiu chi cudha fémina si fut issindhigada ◊ no dh'ischius chie at issindhigau de pagu in bidha Translations French accoucher English to be delivered (of a child) Spanish parir Italian partorire, sgravarsi German gebären.

iscendiài , vrb: isciundiai, scendiai Definition nau de sa fémina príngia, naschire su pipiu Synonyms e antonyms iglierare, infendiai*, insinnigare, palturire, springiai | ctr. imprignare, improssimare Sentences cussus daboris depint èssi peus de is daboris de iscendiai ◊ mamma m'iat iscendiau abberu in luna bona! 2. nanca depiat fai no isciu ita… custu est su monti chi nd'at iscendiau unu topixedhu! Scientific Terminology ssl Translations French accoucher English to give birth Spanish parir Italian partorire, sgravarsi German gebären.

palturíre , vrb: parturire, parturiri, pastorire Definition nau de fémina príngia, su ndhe fàere su fedu nou Synonyms e antonyms iglierare, infendiai, insinnigare, iscendiai, springiai Sentences fortuna a tie e a su segundhu daghi pastoris isetendhe su fizu! ◊ at parturiu e fatu dus pipius totu a una brenti ◊ a parturire a s'ispidale! Scientific Terminology ssl Etymon itl. Translations French accoucher English to give birth Spanish parir, dar a luz Italian partorire German gebären.

«« Search again