acobiài, acobilàre , vrb: acoilae,
acoilare,
acoliai,
acoliare,
acubilare,
acugliai,
acuilai,
acuilare,
acuvilare,
aculiai,
aculiare,
cubilare Definition
fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare
Synonyms e antonyms
acoiletare,
acojai,
acuae,
apatai,
apogiai,
assebiai,
impudhilare
| ctr.
bocare,
essire,
pesare
Sentences
iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai
2.
furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher,
s'abriter
English
to return to the fold to go back to sleep to shelter
Spanish
cubilar,
cobijar
Italian
rientrare nell'ovile,
ritirarsi a dormire,
ripararsi
German
in den Stall zurückkehren,
schlafengehen,
sich unterstellen.
acojài , vrb: acujai,
acujare Definition
nau mescamente de animales, intrare o andhare a si crocare in s'acoiladórgiu; nau de gente (mescamente piciochedhos), asseliare, apartare, cuare
Synonyms e antonyms
acobiai,
acuae,
cortire,
remonire
| ctr.
essire
Sentences
a sa mata dhoi fúrriant is pillonis a dhoi acojai ◊ candu cummentzat a fai frius, sa musca s'acujat aintru de domu ◊ is crucuitus carraxosus trigant a s'acojai
2.
innanti abboghinamos e poi nos acujamos che catedhos ◊ nci fiat una musca… depit èssi acujada: no dha biu prus ◊ sa morti si est acujara apalas de is murus isderrutus de s'arrexoni! ◊ abarrai in domu acujaus, candu cabat su lampu!
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher
English
to go back to sleep
Spanish
cubilar,
calmarse
Italian
ritirarsi a dormire
German
schlafengehen.
dormíre, dormíri , vrb: drommire,
drommiri,
drumire Definition
pigare sonnu; batire sonnu, fàere pigare sonnu; istare chentza fàere, chentza àere contivígiu e ne pentzamentu, giare pagu atentzione; fintzes giare s'addromitiolu, fàere dormire / ger. drommindhe, drommendhe, dromminno; a./c.: si no est prnl. pigat s'aus. ai/àere po fàere is tempos cumpostos
Synonyms e antonyms
indormiscai,
ingalare,
insonnigai
| ctr.
bigiare 1,
ischidare,
issonnigare
Idioms
csn:
drommí a orixedhas = a iscutas; drommiri a sonnu de pilloni, a s'abbizu = a sa lerta pro si abbizare calesisiat ischimuzu o móida, cun su pentzamentu de si acatai de ccn. cosa; drommire che sacu = a sonnu surtu, sonnu grai
Sentences
serra is ogus e dromidia! ◊ seu drommendi pagu, totu a orixedhas ◊ unu si drommit addaghi tenet sonnu ◊ làssalu ca est drommidu! ◊ pesadindhe, za as drommidu meda! ◊ drommidu as, istanote? ◊ si est imboligau in sos ammuntos e torrau a dormire ◊ su pipiu si nch'est dormiu ◊ no b'aiat drommidu, mamma tua, si no ndhe li aias collidu sa robba!
2.
sa mama che at drommidu su pitzinnu ◊ sa dida dormit su pipiu santziendu su bartzolu ◊ anninnia anninnia, drommire ti cheria, coro meu!
3.
ite nachi as a mezorare si drommis! ◊ Sardigna chi drommis in manus allenas, est lómpia s’ora e no ti ndi ses pesada! (G.Zedda)
4.
dh'ant operau sentza de dhu dormiri
Surnames and Proverbs
prb:
chie drommit meda póberu resessit ◊ chie dormit a pitzinnu pianghet a betzu
Etymon
ltn.
dormire
Translations
French
endormir
English
to put to sleep
Spanish
adormecer
Italian
addormentare,
dormire
German
einschläfern,
schlafen.