burrída , nf: burrira Definition
genia de pische e genia de papare, manera de coghinare e cundhire (bagna e aghedu) segundhu su pische (mussola, scrita)
Synonyms e antonyms
bastinu
Sentences
lebit ca tengu porcedhu ammurtau e burrida cun àterus mandiaris! ◊ chi andas a innias ti ndi depis iscaresci de sa patata a ischiscionera e de sa burrira!
2.
cantendi de mengianu chitzi est iscimingendimí, mi est faendi sa conca a burrira!
Scientific Terminology
mng, psc, scyliorhinus canicula
Etymon
itl.l
buridda
Translations
French
roussette,
chat de mer
English
sea cat (fish)
Spanish
pintarroja
Italian
gattùccio di mare
German
Katzenhai.
sarràcu , nm: serrache,
serracru,
serracu Definition
aina a lama larga o istrinta, a dentes a una parte, po segare linna, pudare, de pigare a una manu / bogai is dentis a su s. = acutzare su serracu
Synonyms e antonyms
serrúciu
Sentences
una dí, mi contàt sa mamma, nanca nc'iat donau sa conca a unu serracu e si fut totu sciguriau! ◊ custu cane mi fit ammustranne cudhas sannas chi pariant unu serracu!
Scientific Terminology
ans
Etymon
ctl.
xarrac, xerrac
Translations
French
égoïne,
scie à main
English
ripsaw
Spanish
serrucho
Italian
segàccio,
gattùccio
German
Fuchsschwanz,
Lochsäge.