atrepillài , vrb: atropegliai,
atropegliare,
atropelliai,
atropelliare,
atropigliai,
atropillare,
atropogliare,
atrupegliare,
atrupelliai,
tripogliare Definition
betare apare, pònnere sa cosa a dónnia manera chentza critériu, cunfúndhere totu; immarrire a meda, giare o pigare múngia, matana, pistare, catzigare, pònnere agiàgaru, arreolu, learesidha a pentzamentu / atropegliai is leis = andhare contra a sa leze, fàghere pagu o nudha contu de sas lezes a menisprésiu
Synonyms e antonyms
agiolotare,
scambillai,
stragamullai,
trumbugliai,
trumentai
/
atrobodhare,
imbogiare,
intrebedhai,
trabojare,
trobodhicai,
trobullai
| ctr.
assebiai
Sentences
tui bivis atrepillendi is cosas craras! ◊ cussu gei no si at a atropelliai, no dhi at a tropedhai sa língua! ◊ tui mi atropéllias dugna arrexonamentu ◊ mi atropògliat su narre, mi cunfundhet (A.Spanu)◊ mi aciapo sa mente atropogliada ◊ sa Sardigna, cun tantu atropogliadu faghe faghe, est sempre in manos anzenas
2.
tui ti atrupéllias po medas cosas, ma isceti una cosa est necessària ◊ fuit cun sa conca atropelliada de pistighinzos ◊ l'apo muntesu chentza l'atropellare, ca si su malàidu lu malústrias est peus
3.
Bobbore e Melledha furint atrupegliaos de su disígiu de ndhe iscarragiare s'iscusórgiu ◊ oi seu totu atrupelliada po allichidí
Etymon
spn.
atropellar
Translations
French
bouleverser
English
to upset
Spanish
desarreglar,
atropellar
Italian
scompigliare,
sconvòlgere
German
durcheinander bringen.
avalotài , vrb: avolotai,
avolotare Definition
pònnere tréulu, burdellu, fàere movimentu de betare apare, morigare sa cosa, fintzes pònnere s'unu contras a s'àteru
Synonyms e antonyms
abbolotai,
abborotai,
buliare 1,
sciambullai,
streulai
| ctr.
apachiare,
apasaogare,
assantai,
assebiai,
assentulae
Sentences
avolotaus che is macarronis de Pauli
Etymon
ctl.
avalotar
Translations
French
bouleverser,
brouiller
English
to upset
Spanish
alborotar
Italian
scompigliare
German
in Unordnung bringen,
durcheinander bringen.
batagugliàre , vrb Definition
betare apare, ammesturare totu, pònnere a tréulu
Synonyms e antonyms
atrepillai,
atrobodhare,
imbogiare,
trabojare,
trebedhai,
trobodhicai
Translations
French
brouiller
English
to upset,
to confuse
Spanish
confundir
Italian
confóndere,
scompigliare
German
vermischen.
ispilusàre , vrb: ispiluxare Definition
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos
Synonyms e antonyms
iltzufiare,
iscrisionare,
ispiliessare,
ispiliortare,
ispilucire,
ispilultiare,
ispilurtire,
scrabionai,
spilliortzai
| ctr.
petonai
Sentences
su bentu mi at totu ispilusadu ◊ mih si la cheres a fiza tua, in iscola nachi at ispiluxadu una cumpanza, li at restadu in manu unu pupurustu de pilos! (S.Saba)
Etymon
srd.
Translations
French
ébouriffer
English
to ruffle
Spanish
desgreñar
Italian
scompigliare i capélli,
arruffare
German
zerzausen.
scambillài , vrb: scambixai Definition
pònnere a s’afaiu, a tréulu, fintzes iscambiare una cosa cun àtera in fadhina; pèrdere o segare parte de una cabidhada de istrègios oguales
Synonyms e antonyms
iscopiai,
iscumpagnare,
iscumpanzinare,
isgualare,
isperzeniare
/
agiolotare,
atrepillai,
stragamullai,
studugai,
trumbugliai
Idioms
csn:
scambillai su prétziu = fàghere prétzios diferentes po cosas chi si bendhent paris; scambillai una cópia (fintzas de personas, de unu fiotu)= iscrobare, pèrderesi
Sentences
abarraus totus acanta de pari: no si scambilleas! ◊ cussas chi s'intendiant fiant brebeis scambilladas ◊ cussa s'est scambillada de su grupu e s'at fatu penai unas cantu oras circhendi! ◊ ge no ant a scambillai is pipius in s’ospidali?!
2.
cun cussu chi ti est arrutu a terra mi as scambillau is càlixis bellus ◊ su Sedhoresu proponit de scambillai is prétzius fadendi tres arrialis a is crapitas e cincuanta francus a is corrias
Etymon
itl.
scombigliare
Translations
French
bouleverser,
dépareiller
English
to upset
Spanish
desordenar
Italian
scompigliare
German
durcheinenderbringen.
sciambullài , vrb: isciumbullai,
simbullare,
sumbullai,
sumbullare,
summullai Definition
fàere sciumbullu, betare apare, pigare a tontonadas, a iscutuladura, mòvere a cropu, su si mòvere cun coidu po fàere faina, avolotu, fàere mòvere
Synonyms e antonyms
abbolojare,
abbuligiai 1,
arrebbulliai,
intruai,
issumbullare,
sachedhare,
streulai,
trumbugliai
/
agiolotare,
atrepillai,
pesai,
istrumbullai,
subuzare*
/
bacanare
Idioms
csn:
sciumbullai a chitzi = suguzare, ischidare, pesare chito; sumbullai de sa brenti = tzocos de mata, morigamentu de istentinas; sciumbullai su bestiàmini = essire a morigadorzu, mòere su bestiàmine a pàschere intro de note
Sentences
Coixedha sumbullat totugantu ◊ ant simbullau totu sa vidha cricandhe giovanedhas! ◊ su pastori chi tenit incuru a summullai essit a is duas de noti (F.Lai)◊ cussu commo cheret bènnede a sumbullare su logu!◊ sumbulla sa cedha ca depit pàsciri!
2.
mi ndi apu a èssiri pesada cuatru bortas po ndi dha sciumbullai de su letu ca depiat pigai su postali!…◊ su cantu de su caboni cumbidat sa genti a sciumbullai ◊ a mengianu a chitzi no boint sciumbullai!
Translations
French
bouleverser,
secouer
English
to ruffle,
to shake
Spanish
desarreglar,
sacudir
Italian
scompigliare,
scuòtere
German
in Unordnung bringen,
schütteln.
stragamullài , vrb: istragamuzare,
stragamuxai Definition
betare o pònnere apare, ammesturare chentza régula coment’efetu de movimentu, de agiàgaru; bogare o fàere fuire a unu o un’animale de mala manera, brigare, pesare (o fintzes ischidare) de botu po assíchidu
Synonyms e antonyms
agiolotare,
atrepillai,
isordulare,
studugai,
trumbugliai
/
certai,
salargiare,
zagarare
2.
mi timu chi su sciarrocu siat mannu ca at lassau imbròglius e pagamentas: est un'eredadi bèni stragamullada! ◊ is bòis funt totu stragamullaus: no dh'as inténdiu cussu sonu?
3.
po ndi dha istolli de Antoni, sa piciochedha, dh'apu bèni stragamullara! ◊ dh'apu stragamullau ca mi at segau unu pratu
Etymon
srd.
Translations
French
brouiller,
mettre en désordre
English
to upset
Spanish
desordenar
Italian
scompigliare
German
durcheinanderbringen.