balivigàre , vrb Definition
campare male, de ispedientes
Synonyms e antonyms
campitzare,
campugiai,
campurigiai
Sentences
babbu e fizu fint duos ladros de professione, balivigaiant cun abbilidade ma che finesint in prejone
Translations
French
vivre d'expédients
English
to live on one's wit
Spanish
vivir a duras penas
Italian
vìvere a stènto,
di espediènti
German
darben.
bívere , vrb: bivi,
bíviri,
vívere Definition
istare bios; giare, pagare su bivu, su papare de sa die, fintzes istare de domo
Synonyms e antonyms
bivire,
campae,
iltare
| ctr.
mòrrere
Sentences
vadiandhe su retratu tuo mi ammento de sas dies chi avio vórtiu torrare a bívere ◊ est a totu vida bivenno in turmentu
2.
a su teracu lu bivet su mere: su maniale si bivet iss'etotu ◊ trabballamu in domus allenas po mi bivi
3.
cussa est separada de su mairu ma bivit cun àter’ómini
Etymon
ltn.
vivere
Translations
French
vivre
English
to live
Spanish
vivir
Italian
vìvere,
abitare
German
leben,
wohnen.
campadítu, campadítzu , agt Definition
chi si dha campat, chi no istat bene meda ma mancu male
Synonyms e antonyms
campadore,
campadógiu,
campajolu
Etymon
srd.
Translations
French
qui vivote
English
who is able to make ends meet
Spanish
quien va tirando
Italian
che riesce a vívere,
a campare
German
sich durchs Leben schlagen.
campàe , vrb: campai,
campare Definition
èssere o istare bios; giare a unu (o tènnere) su chi dhi serbit po si fàere sa vida; arresparmiare a unu calecuna cosa de malu; sighire a èssere bios fintzes in dificurtade manna / èssere a su mori chi campas = morindhe e chentza mòrrere, a su mori mori, minimendhe
Synonyms e antonyms
bívere,
campire
/
badrare,
colare,
sarbare
| ctr.
mòrrere
Sentences
unu o campat o morit ◊ l'at asséndhidu maladia mala chi no bi campat ◊ comente faghent a campare chentza triballu? ◊ míseru a chie si che andhat: sos bibos za si campant! ◊ sos chi si sunt campados devent àere isvilupadu resisténscia a sos velenos ◊ a campare si campat de triballu
2.
Leonora, istràvia, istúgia, campadí de erba e pani! ◊ mandronatzu, l'est campendhe sa muzere! ◊ ti ses mortu acudendi a su trabballu po campai is fillus ◊ noso teneus totus família de campae ◊ sa mama andhaiat a tribagliare pro si campare sa fiza ◊ sas terras chi teniant los at campados
3.
de brullas de tontus Deus ti ndi campit! ◊ Deus si ndi campit de su priogu risuscitau! ◊ Deus ti ndhe campet de dannos goi! ◊ campaimí su cuadhu, ca mi est caru che is ogus!
4.
cudhu chi pariat chi si che moriat si est campadu, s'àteru chi pariat sanu e forte si ch'est mortu ◊ gai malàidu cussu no campat!
5.
sa vochedha sua fit a su mori chi campas
Translations
French
vivre
English
to live
Spanish
vivir
Italian
campare,
vìvere,
scampare,
sopravvìvere
German
leben.