Abbreviations Legenda | Symbols Legend

ciapanàrju , nm Definition sa carena in su tretu de is nàdigas Synonyms e antonyms ciapione, colu 1, paneri, strafanàriu, traseri Scientific Terminology crn Etymon srd. Translations French séant English buttoks Spanish trasero Italian deretano German Gesäß.

ciapiòne , nm Synonyms e antonyms ciapanarju, traseri Etymon srd. Translations French séant English bottom Spanish trasero Italian deretano German Gesäß.

cólu 1 , nm: cú, culu Definition sa carena in su tretu de is nàdigas, a inghíriu de su pertusu, su pertusu etotu comente acabbat s'istentina: nau in cobertantza, su paneri, su bruvarinu, su trodhiadore, s'agreste, su cacadore, su palas a sole, s'assu de oros / min. culichedhu, culitu Synonyms e antonyms ciapanarju, ciapione, traseri Idioms csn: su c. de s'agu = s'ogu, s'istampixedhu de s'agu aundi si fait passai sa fia; colu de cofa = chi o chie zughet culu mannu meda; prepotenti chei su cú = chi cheret èssere acuntentadu e bastat (pro fàghere de bisonzu); c. de búlvera = letranghigurtzu, chi no tenet passiéntzia nudha, chi deretu si che àrtziat; èssere a c. apare = a iscórriu, in malas; c. de malu assentu = chi o chini no abarrat mai firmu, chi no donat conca a su trabballu, a s'istúdiu; timigulus = timegaga, chi timet meda; si li curret de c. = si dhi setzit in callu, si dhi praxit; c. de craedha = susuncu, coghedhu; avb: culuculu = ifatu, luego apustis, sichisichi; pònnere a culimpipa = imbassiados cun sa conca fintzas a terra e cun su culu a cara a in artu, a culimpípiri; donai su c. in terra = arrúiri o cairi de bonu in malu istadu; dhi fait su c. duas tres = bendit sa cera a bajoca, si est caghendhe de sa timoria; no dhi tocat sa camisa in c. = no capit in pannus, no ischit inue ndh'istare de sa cuntentesa; oh, bae, lèala in c.! = bai a pasci cocas!; andhare o torrare a culu issegus = torrai acoa; pònnere su nasu in c. a unu = no arrennèsciri a dhi fai nudha; pònniri su c. pro faci = lassare sa birgonza, parai faci; portare sa fatze che su c. = no tènniri bregúngia nudha, èssiri isfacius; dàresi carches a c. (nadu in suspu) = chi no ndi dh'importat nudha de una cosa; castiai a cul'e ogu = abbaidare cun sa coa de s'ogru, a ogros dortos, a ocru frassu, coment'e faghindhe finta de no abbaidare; leare su c. a giogu = befai, pigai in giru, pigai cosas sérias a giogu; (chèrrere a) leare su c. a cagare, no si ndi pesai su culu de sa cadira = mandronia manna, sa pretesa de is preitzosus ispaciaus; leare, pònnere su c. a banchitu = pretèndiri tropu e boghendi in brigúngia puru s'àteru, fai is prepotentis; línghere su c. a unu = avilíresi tropu; no est bonu mancu a frobbire in c. = (nadu de una cosa) chi no serbit própiu a nudha; èssiri a c. in foras, a c. in campu = a culu nudu, cun bestimenta tropu curtza, iscufusos de bestimenta; èssiri c. baratu = bèndheresi pro nudha; èssiri culu infustu = chi si agatat male pro donzi cosighedha; pàrriri tochendu in culu algenu = èssere tropu delicados, àere tropu delicadesa in su fàghere Sentences dhi lompiant is peis a cú de cumenti curriat! ◊ ti leo a purpedhas de culu! ◊ dhus pigaus a pedhi de culu e nci dhus bogaus 2. cussos sunt cuncordos, bastus chi siat a fàghere cosa chi lis curret de culu! ◊ si no est cosa chi li curret de culu no ti ndhe faghet de nudha! ◊ castiei su muntronaxu chi nc'est in custa domu: no si ndi pesant mancu su culu de sa cadira! ◊ is féminas oi essint a culu in campu e a titas foras ◊ ti nci fatzu intrai in su colu de s'agu! 3. como chi in cue ses, in cue restas: lèala in culu e… passa bonas festas! 4. pessant gai a conca furistera chi linghindhe su culu a su buzinu faghent bella frigura e carriera! Scientific Terminology crn Etymon ltn. culus Translations French cul English bum Spanish culo Italian culo German Gesäß.

culaciúdu , agt: culatzudu Definition chi portat culu mannu, nàdigas grussas Synonyms e antonyms culimannu, culudu, inculaciu Etymon srd. Translations French fessu English buttocked Spanish nalgudo Italian naticuto German mit einem großen Gesäß.

traséri , nm Definition de sa parte de apalas de sa carena, sa chi si ponet cicindho; (nau pl.) is alas de palas de unu bestire Synonyms e antonyms ciapanarju, ciapione, strafanàriu / bulla, coedha Scientific Terminology crn Etymon ctl., spn. traser Translations French derrière, arrière-train English bottom Spanish trasero Italian sedére German Gesäß.

«« Search again