abbrigadúra , nf: arvigadura Definition
su orrubiare su ferru ponendhodhu in su fogu fintzes a candho essit agiummai biancu e modhe de dhu pòdere trebballare
Synonyms e antonyms
abbrigamentu,
cardigiadura,
ingrujadura
Scientific Terminology
frr
Etymon
srd.
Translations
French
incandenscence
English
incandenscence
Spanish
incandescencia,
calda
Italian
arroventatura,
incandescènza
German
Glühen.
abbrigài , vrb: abbrigare 1,
abbrigari,
arbigai,
arvigai,
avrigai,
obrigai Definition
orrubiare su ferru in su fogu fintzes a candho essit modhe de dhu pòdere trebballare
Synonyms e antonyms
arrubiai,
cardiare,
cardigiai,
incrabigai,
ingrujare
Sentences
su sole in istade abbrigat fintzes is pedras ◊ arvigai unu ferru in su fogu ◊ s'arroca pariat chi dh'iat abbrigada su ferreri
2.
ananti de unu trébini avrigau, cussu puru est de bonu coru! ◊ at fatu is istampus a su sulitu cun d-unu ferru arbigau
Etymon
srd.
albicare
Translations
French
rendre brûlant,
chauffer au rouge,
à blanc
English
to make red-hot,
to incandesce
Spanish
calentar al rojo,
encandecer
Italian
arroventare
German
glühen machen.
abbrigaméntu , nm Definition
su abbrigare unu metallu fintzes chi essit modhe de dhu pòdere istirare, trebballare
Synonyms e antonyms
abbrigadura,
cardigiadura,
ingrujadura
Scientific Terminology
frr
Etymon
srd.
Translations
French
chauffage au rouge
English
making red-hot
Spanish
calda
Italian
arroventaménto
German
Glühen.
cardiàre , vrb Definition
giare sa càrdia, callentare (ferru o àteru metallu) fintzes chi essit abbrigau agiummai de s'iscagiare
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiai,
arrujire,
cardigiai,
ingrujare,
orruviare
2.
ti at a inchèndhere semper de piús a fundhu finas a ti cardiare sa cusciénscia (N.Puggioni)
Etymon
spn.
caldear
Translations
French
chauffer au rouge
English
to make red-hot
Spanish
caldear,
calentar al rojo
Italian
arroventare
German
zum Glühen bringen.