alluinài , vrb: alluinare 1, luinai Definition coment'e pigare sa vista po sa lughe a tropu, nau fintzes in su sensu de ingannare, pigare una cosa po un'àtera / alluinaisí = calai sa napa in is ogus Synonyms e antonyms allampiai 1, allanternai, illugerrai, illughinare, impannare, slugerrai / imbovai, incantai Sentences no podis fissai su soli ca ti alluinat ◊ una die a santu Pàulu, sendhe andhendhe a Damascu, l'at alluinadu una lughe ◊ aici bianca e luxenti alluinas sa vista 2. su bastimentu inglesu portat velas coranta… mi alluinas de atesu, ita at a èssi de acanta! ◊ alluinas is bixinas, it'at a èssi de mei! Etymon ltn. ad *lucinare Translations French éblouir English to dazzle Spanish deslumbrar, encandilar Italian abbagliare, abbacinare German blenden.

atzegaméntu , nm Definition su atzegai, fintzes in su sensu de malatratare, pistare a ccn., istrupiare Synonyms e antonyms atzegadura, inturpamentu / alluscadura 2. lassa cussu atzegamentu de dha pònnede a zurare! Translations French aveuglement English blinding Spanish ceguera Italian accecaménto German Blenden.

bisogài , vrb Definition coment'e intzurpare, ma prus che àteru po isfortzu abbaidandho Synonyms e antonyms incegai, isogritedhare, isoxitare, sbisogai Sentences alluimí sa luxi ca seu bisoghendimí! ◊ seu bisoghendumí cun custa cosa iscrita pitichedhedha Etymon srd. Translations French aveugler English to blind Spanish quedarse ciego Italian accecare German erblinden, blenden.

illugerrài , vrb: illugherrare, illuxarrai, illuxerai, illuxerrari Definition fàere lughe meda; pigare a ogos, coment’e leare sa vista po sa lughe tropu Synonyms e antonyms alluinai, allutzerrare, illughentare, illughinare, impannare, lugerrai, slugerrai Sentences su soli at illuxerau prus de milli orbescidroxus ◊ sos lampos illugherrant sas nues 2. femu totu illugerrau de su luxentori ◊ su sole m'illugerrat ◊ no castis su soli, lah ca t'illuxerrat! ◊ seo totu illugerrau: sos ogos meos sunt brusaos! Etymon srd. Translations French éblouir English to dazzle Spanish deslumbrar Italian abbacinare, abbagliare German blenden.

illughinàre , vrb: illuinai, illuinare, illuinari, illuniare, irluinai Definition fàere lughe meda, pigare a ogos, leare o annapare sa vista po sa lughe a tropu, leare a su sentidu; cumbínchere a ccn. cun calecuna cosa prus che àteru po su malu, cufúndhere sa mente; fintzes illuinare Synonyms e antonyms allampiai 1, alluinai, illugerrai, illughentare / improsae, incegai, ingannai, slugerrai / ingadhinae, scimingiai Sentences su sole fit gai luchente chi illughinabat ◊ sigomenti no bidia prus, poita cuss'astru sighiat a m'illuinai, is cumpàngius m'iant pigau a sa manu (Atus)◊ sa pitzinna fughendhe trambucat e rughet, coment'e illughinada ◊ mi at illuinadu sa cara de risitos (L.Brozzu)◊ su soli cumenciaiat a irluinai e de sa fentana intraiant is istriuledhus de is curculeus 2. illuinant che sole sas richesas ◊ dhus iat illuinaus cun is maias suas ◊ macari sa zente t'illúinet nendhe, l'isco deo comente est sa chistione ◊ medas si lassant illuinai de giogus e cassai de meris abbramius (G.Moi)◊ su bufóngiu fut cumenciandho a dhos illuinare 3. fipo totu sa die illughinau: nen crapas nen crapitos distinghio (T.Ziranu) 4. a su cadhu inghirianne sa mola dhi poniant una paja de atzales de pedhe po non s'illuinare Etymon ltn. in *lucinare Translations French éblouir English to dazzle Spanish deslumbrar Italian abbagliare, abbacinare German blenden.

«« Search again