acadriàre , vrb: acardiare,
acradiare Definition
fàere càdriu, prus lestru, prus forte, apretare; fintzes fàere chíbberu, prenu
Synonyms e antonyms
afortiai,
apretai,
incarenire,
incradiare 1,
incribidai,
incricare 1,
incrispai,
infortiai
/
inchibberare
| ctr.
abblandai,
allenare,
illenare
Sentences
si bi l'acàdrias, s'aceleradore, bides comente bufat, sa màchina! ◊ cheret acradiadu su passu, ca sinono noche daet a tardu ◊ comente intrat s'istiu acàdriat su sole e faghet calura ◊ no l'acàdries su fogu ca brúsiat s'isterzu, coghindhe
2.
poite istrobbaes sos anzonedhos de súere sas titas acardiadas de late?
Etymon
srd.
Translations
French
intensifier
English
to intensify
Spanish
intensificar
Italian
intensificare
German
verstärken.
afortiài , vrb Definition
aciúnghere fortzas, giare fortza, fàere o essire prus forte, pigare fortza; nau de is binos, pigare ardore, ispuntu, cumenciare a si aghedare
Synonyms e antonyms
acadriare,
afoltigare,
afortire,
afortzare,
arrefortzai,
fortalèssiri,
infortiai
/
achedare 1
| ctr.
abblandai,
irdebbilitare
Sentences
su bentu est afortiendi, no fait a nci parai! ◊ Luxia si afórtiat cun d-una chirriella de fuedhus chi non istant ne in celu ne in terra…◊ sa broca portat unu círculu de ferru chi dhi afórtiat su fundu ◊ imbèciat sa cusciéntzia de sa genti curpa de s'afortiai de sa mandronia intelletuali ◊ primu chi torrit a afortiai s'àcua incapat mi ndi andu!
2.
tupa sa carrada ca su binu si afórtiat! ◊ su binu cun àrculu meda si podit afortiai ma no pudescit
Etymon
srd.
Translations
French
fortifier
English
to strengthen
Spanish
reforzar
Italian
afforzare
German
verstärken.
afortíre , vrb Definition
fàere o essire prus forte, giare o pigare prus fortza
Synonyms e antonyms
afoltigare,
afortiai,
afortzare,
arrefortzai,
fortalèssiri,
infortigare
| ctr.
irdebbilitai
Sentences
aforti in mene un'ànimu dadivosu, Segnore! ◊ ti apo mutidu mi as respostu e mi as afortidu de prus ◊ fortzis cussa poveresa aiat afortiu s'amore de Bustianu e Mariantónia
Etymon
srd.
Translations
French
renforcer
English
to reinforce
Spanish
reforzar
Italian
rafforzare
German
verstärken.
incrispàe, incrispài, incrispàre , vrb: incrispiai,
incrispiare Definition
fàere crispu, cràdiu, pigare fortza, fàere prus lestru, de prus, prus istrintu; primmare, ofèndhere arrennegare; in cobertantza, fintzes annuare nau de s'aera
Synonyms e antonyms
acadriare,
afortiai,
apretai,
incribidai,
infruscare,
scrispiari
/
acristai,
inchigiare,
incilliri,
increstare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Idioms
csn:
incrispiai su passu = caminare prus impresse; aeras incrispadas = chelu annuadu; incrispiare su guresi = fàgherelu essire prus afissu, intipiu
Sentences
sempre piús incríspiat su bentu cun bírridos de abba e nie frita (N.Cucureddu)◊ un'ispuntorzada a sos boitos lis faghet incrispiare su passu ◊ su bentu, s'àcua, su fogu funt incrispiendi ◊ est malu su bentu candu incríspiat: trocit truncu e isperdit su cinixu de dónnia fogu (P.Alcioni)◊ incrispat is passus e ponit sa fua
Etymon
srd.
Translations
French
épaissir,
intensifier
English
to intesify,
to thicken
Spanish
intensificar
Italian
raffittire,
intensificare
German
dichter machen,
verstärken.