búdharu , nm Definitzione genia de erba chi assimbígiat unu pagu a s'àpiu, ma toscosa e po cussu dhi narant puru erba de cogas, imbriaga molentis o feurra pudéscia Sinònimos e contràrios bidhuri, budhúrigu, gudhútulu, pisciaforru, pudimanu, údhuru Terminologia iscientìfica rba, Conium maculatum Ètimu srdn.

«« Torra a chircare