marcudèlla, marcurèlla , nf: mercurella Definitzione erba púdia o mercurina, assimbígiat a s'aghedone o cadone (ma sa fògia, cota ca sinono est toscosa, faet a dha papare) Terminologia iscientìfica rba, Mercurialis annua Ètimu itl. mercorella.

«« Torra a chircare