abbuligiài abboligiài
abbuligiài 1 , vrb: abbulizare,
abbulurtzare,
abbulunzare,
abbulutzare,
abbulutziare,
abbuluzare,
bolizare Definizione
pònnere bulúgiu, avolotu; murigare e imbrutare, bullugiare, nau pruschetotu foedhandho de abba o cosas deasi, fintzes intrare a s'abba, fichire a modhe, ammesturare apare
Sinonimi e contrari
abbolojare,
abbussiare,
agiotulare 1,
intruai,
istriulare,
sciambullai,
trubulare,
trullare,
trumbugliai
/
abbaunzare,
ammisturai
Modi di dire
csn:
abbulizare faes e basolos = ammisturai totu, fuedhendi, ghetai totu a unu cosas chi no cuncordant apari; abbulizare a ccn. in carchi chistione = betarechelu in mesu de una chistione
2.
su logu fit pàschidu e abbulutzadu
3.
bi fint cudhos chi a sa chistione bi aiant abbulutziatu sa pulítica ◊ su pitzinnu fit a gherra chin d-una espressione abbulutziata che ruvàgliu ◊ fit chin sos pilos totu abbulutziatos ◊ su ricu no si abbulizat cun sos pòveros (P.Casu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mélanger,
bouleverser
Inglese
to mix,
to upset
Spagnolo
mezclar,
revolver
Italiano
mescolare,
sconvòlgere
Tedesco
mischen,
durcheinanderwerfen.