Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
còchere , vrb: còere,
còghede,
còghere,
coi,
còiri,
cori 3 Definizione
pònnere in su fogu (o in àteru chi faet su matessi efetu) cosa po dh'aprontare a papare, a manera de essire modhe e de sabore diferente, prus bona a digirire (ma manigiau a solu bolet nàrrere fàere sa cota de su pane); cufetare genias de papares cun s'aghedu; abbruxare calecuna essidura po dha sanare; lòmpere, cumprire de frutuàrios a puntu de èssere bonos a papare (prus che àteru is chi càmbiant colore meda); fàere cambiare o àere dannu po curpa de calecuna cosa o de ccn.; rfl. bufare binu o cosas cun àrculu a tropu a puntu de no atinare bene cun bene / pps. cotu; ind. pres. 1ˆ p. sing. dèu cotzu, deo cogo; ind. imp. 3ˆ p. sing. codiat, cuèt, 3ˆ p. pl. cuenta; ger. codendi, coenno, coghendhe, coghindhe
Sinonimi e contrari
acoghinare,
arrustire,
budhire,
ciòmpere,
crompire,
imbreacare
Modi di dire
csn:
còchere, còiri in su fogu; intrai in coi = comintzare a còghere; cotu a sole (nadu de carchi frutuàriu rutu a terra) = anniedhigau de su soli forti; còiri a lissu (o a budhiu), còiri arrustu, a colori de òru, a sullenu; còiri a fogu pàsiru = a fogu lenu; ómini malu a còiri = de malu cotu, chi no bi cazat, chi est malu e no si currezet; còiri de ccn. cosa = ischedhare, iscrammentai; domo de còghere = aposentu inue bi est su furru pro sa cota de su pane; palas de còghere = palas addatas, ladas meda e a màniga longa, pro che betare su pane in su forru a còghere; còiri su coru a ccn. = ammodhigare su coru, pàrrere làstima
Frasi
sa tratalia est cuncordada e istaus pagu a dha còere!◊ stau ca allomíngiu su fogu e mi cotzu custus sintzigorrus ◊ a sa mulleri dh'at agatada codendi macarronis ◊ sa sartitza si cufetat cun aghedu, ca la coghet ◊ a mesudie nos coghimus sa peta ◊ issa est sa mellus codendi petza de pudha ◊ custa cosa si dha coghius ◊ is boveris issu dhus coit a lissu cun allu e sabi ◊ mamma est coghendhe unu pagu de tataliu in s'ischiscionera ◊ sos de domo oe sunt coghindhe ◊ a mamma tua no la chirches ca ch'est tota die coghindhe
2.
sa ua coghet in cabidanni ◊ po santu Rafieli coit sa mura de arrú ◊ bi at figu chi coghet in tríulas ◊ si fit istadu in bassura su frutuàriu aiat cotu premediu ◊ cun custu sole forte sa figu si ch'est cota in pagas dies ◊ sa síndria est intrendi in coi
3.
bi at essidas chi sunt de còghere
4.
tatza como e tatza posca, si sunt mesu cotos ◊ isse bufat ma daet tentu de no si còghere
5.
no ti ndi ses cotu de su refudu de cussa fémina?!…◊ no mi coint is malis allenus ◊ tui a totus aporris, totus ti coint su coru!
Cognomi e Proverbi
prb:
candu su pòberu est prontu a coi, ndi dhi arruit su forru…
Etimo
ltn.
cocere
Traduzioni
Francese
cuisiner
Inglese
to cook
Spagnolo
cocer
Italiano
cuòcere
Tedesco
kochen.