cogàlzu, cogàrzu , nm: corcarju, corcàrgiu, crocarzu, crogàgiu, crogàgliu, crogàrgiu, crogarzu, crogaxu Definizione ispétzia de cullera de corru po usu de is pastores in su cuile: dha faent de sa punta de unu corru de boe o de su mascu de is brebès, o fintzes de linna mannas / ungras de cogarzu = tropu longas; tocare su corcarju a ccn. (nadu brullendhe) = tocare sa manu Sinonimi e contrari collàrgiu, cragallu, giogalzu, locarzu, pilita / cdh. curredha Frasi no ndi dhu ant a bodhí mancu a crogaxu! ◊ in su cubile bi at abbarrau corcarjos e fruales ◊ a sos oto annos fio crapitarju: tandho li desi ghetu a su corcarju, a su recotu, a sa bituera (P.Piga)◊ e chie leat tirudhas, tirudhones, palas de forru e cogalzos! 2. segadichelas cussas ungras de cogarzu! Cognomi e Proverbi prb: chie faghet trudhas faghet cogarzos ◊ chie zuchet corcarju papat late! Terminologia scientifica ans Etimo ltn. cochlearium Traduzioni Francese cuiller de corne Inglese horn spoon Spagnolo cuchara de cuerno Italiano cucchiàio di còrno Tedesco Hornlöffel.

collèra , nf: cugliera, culgera, cullera, culliera Definizione genia de aina pitica, unu pagu cofuda, a fossu, fine, de forma ovale, cun sa màniga, prus che àteru po umprire a papare cosa brodosa o pitica meda, ma adata fintzes po murigare Sinonimi e contrari cociale, cucera Frasi in mesa giuchet pratu, leputzedhu, cugliera e furcheta mannicanne ◊ no tengu culleras, ni frochitas e gortedhus ◊ candho no faiat prus a súere, a su pipiu dhi giaiant a papare a cullera ◊ portu gortedhus, furchitas e culleras imbodhiaus ◊ donadhi una cullera de lati! ◊ aciungi duas culleras de tzúcuru! ◊ canno intenniat sa gafetera, leàt unu crabetore e una cullera, dhos iscudiat apare e tzirriàt: A su gafè! Terminologia scientifica ans Etimo ctl. cullera Traduzioni Francese cuiller Inglese spoon Spagnolo cuchara Italiano cucchiàio Tedesco Löffel.

«« Cerca di nuovo