tentiòne, tentiòni , nm: teteone,
tetione,
tintioni,
tintionni,
titione,
titioni Definizione
genia de linna chi faet a cannàile longu finedhedhu totu a ispinighedhas curtzas, faet sa fògia a bisura de triàngulu e bogat pibionedhos tundhos a gurdonedhu, orrúbios candho funt cotos: si che aggànciat e artzat a is àteras linnas ma faet fintzes a tupa coment'e a lómburu, a busa
Sinonimi e contrari
arrugràbiu,
asmila,
raza,
serrada,
teti,
úrtzula,
visioni 1
Modi di dire
csn:
titione de ruvu = tentalza, canna de rú; tintioni de modhitzi = frunza (ma fintzas mata, magra) de chessa; bogai de s'orrú e fichiri in titioni = andhare de male in peus
Frasi
in su bachixedhu s'istendiat unu luàrgiu de ertessu, orrú e tintioni ispurràrgiu ◊ ti apo a aprontare sorighina e titione a cabidale…◊ armadu de tzapita e de fartzone segas atentu friscu e titione
Terminologia scientifica
mt, Smilax aspera
Etimo
srdn.
Traduzioni
Francese
smilax,
salsepareille
Inglese
smilax
Spagnolo
zarzaparrilla
Italiano
smìlace,
salsaparìglia
Tedesco
Stechwinde.
téti , nm: tétiu 1,
tetu Definizione
genia de linna chi faet a cannàile longu fine fine e ispinosu, faet sa fògia a forma de triàngulu e bogat pibionedhos tundhos a gurdone, orrúbios candho funt cotos / rúere dae su rú a su tétiu = andhare de male in peus
Sinonimi e contrari
arrugràbiu,
asmila,
raza,
serrada,
tentione,
úrtzula,
visioni 1
/
alúsara,
bentzígliu
Frasi
in cussas cresuras bi at rú, prunetza, calarighe, mudregu, murta e teti
Cognomi e Proverbi
smb:
Teti, Tetti
Terminologia scientifica
mt, Smilax aspera, Clematis flammula
Etimo
srdn.
Traduzioni
Francese
smilax,
salsepareille
Inglese
smilax
Spagnolo
zarzaparrilla,
clemátide
Italiano
smìlace spinósa
Tedesco
Stechwinde.