Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
particípiu , nm: partitzípiu Definizione
modu e boghe de su verbu chi no precisat nudha si no un'idea, in sardu solu de atzione passada (su srd. no faet particípiu presente): sa essia de custa forma est -atu, -adu, -au (diferéntzia de foedhada) po is vrb. in -ai/-are (chistionare - chistionau, faedhare - faedhadu, pesare - pesatu), est -itu, -idu, -iu (cun sa /i/ àtona) po is vrb. in -ere (tèssere/iri - téssitu / téssidu / téssiu), e deasi etotu po is vrb. in -ire ma cun sa /i/ tónica (essire/-iri - essitu/essidu/essiu); in is dimandhas diretas de tempus passau su pps. (verbu lessicale, prus importante) si ponet sèmpere innanti de su vrb. aus.: andhadu ses?, tímiu as?, fatu at?, torraus seis?, essidos sunt?; su pps. in is tempos cumpostos cuncordat sèmpere cun su sugetu candho s'impreat cun su vrb. aus. èssere (sa fiza si est cojada, su pitzinnu si est vestitu, is fillus si ndi funt andaus, is fígias si ndhe funt andhadas) e cun su cmpl. ogetu candho custu benit innanti de su vrb. e s'aus. est àere (is fillus dhus at mandaus a istudiai, is pipias dhas at bistias sa mama, custos montes dhos aus bistos niaos); cuncordat sèmpere cun is númenes candho s'impreat che un'agt. / a/c.: unu pps. deunudotu diferente, impreau coment'e agt., si podet fàere de css. númene in su arrespòndhere unu pagu tzacau a chie foedhat de calecuna cosa chi no andhat bene, o chi no serbit, no si agatat o àteru, bogandho unu pps. própriu de su númene de sa cosa numenada: e casadu chi no ses, e bene, mih: e da'ue lu tenimus, nois, su casu?! ◊ e binados chi no sezis, mih: no l'ischides chi su binu a isse li faghet male?! (e de su matessi betu si podent impreare totu is pps.: e andhadu chi no ses, mih: frímmadi cue, frimma! ◊ e fatu chi no est, e bene, mih: ite nachi faghet candho no ndhe podet sa vida?! ◊ bah, ita fuedhadedhu bèni chi ses!…); un'àteru impreu de su pps. própriu coment'e vrb. ma manigiau che agt. (e cuncordau cun su sugetu) est candho si ponet in mímina po nàrrere meda, manígiu cun ironia: ispantadedhus si sunt, babbu e mamma, biendi ca no fui torrau!…◊ arroscidedhu mi seu, in cussu logu!…◊ atzicadedha si nd'est, candu est calau cussu tronu!…◊ fuedhadedhu bèni chi ses, fillu miu! (R.Frésia)◊ isposus de mancu un'annu e giai príngia: ghetadedha si nc'est!…◊ ingioghitaredhus seis!…
Traduzioni
Francese
participe
Inglese
participle
Spagnolo
participio
Italiano
particìpio
Tedesco
Partizip.