arrapícu , nm: arrepíchiu,
arrepicu,
arripicu,
errepicu,
rempicu* Definizione
sonu lestru e sighiu de campanas, prus che àteru alligru po festa; in cobertantza, cosa chi si narat po iscusa, tanti po lòmpere a un'iscopu
Sinonimi e contrari
arrapichedu,
istochizu,
tocu
/
arraghèscia,
frocu
Modi di dire
csn:
arrepichetus de santu Pascuali = zenia de risposta chi su santu tiat dare faghindhe unu tzocu…; istèrrere un'arrepicu (in cobertantza)= dare a ischire una nova o chistione a zente meda, betare su bandhu, isprubbicare
Frasi
is arrapicus prus bellus si fadiant po Pascamanna e po sa noti de Paschixedha
2.
no nci at arrepicus! ◊ no boghis arrepicus, chi dèu circu contzolu! ◊ no mi torris prus cun custus arrepicus, no aturis cun cust'abetu! ◊ po fàede ischire sa nova aio istérriu un'arrepicu che a Pascamanna
Traduzioni
Francese
carillonnement
Inglese
pealing (of bells)
Spagnolo
repique
Italiano
scampanìo
Tedesco
Glockengeläute.
dringhíta , nf Definizione
su dringhitare; su sonu de su ferru, de sa sonàgia
Sinonimi e contrari
drínnida,
intinnu 1,
sonada,
tínniu,
tínnulu,
trínnidu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grelottement
Inglese
pealing
Spagnolo
campaneo (m),
repiqueteo
Italiano
scampanìo
Tedesco
Geläute.
tínniu , nm Definizione
su tinnire, su sonu chi faent is sonàgias chi ponent a su bestiàmene
Sinonimi e contrari
drínnida,
intinnu 1,
tínnulu,
trínnidu
Frasi
s'intendhent tínnios de sonazos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
carillonnement,
tintement
Inglese
pealing,
tinkling
Spagnolo
repiqueteo,
tintineo
Italiano
scampanìo,
tintinnìo
Tedesco
Geklingel.