illoíre , vrb: illuire Definizione torrare in posse, po dinare, de su chi unu aiat pérdiu o giau, pagare su dépidu; iscabbúllere de un’afrinca; torrare agoa Sinonimi e contrari alloire, ischitare, luire Frasi bi tenzo obbligassione cun chie mi at agiuadu a illuire su dépidu Etimo srd. Traduzioni Francese racheter Inglese to release, to redeem Spagnolo redimir Italiano riscattare, svincolare un cènso Tedesco ablösen, freimachen.

scabbúlli, scabbúlliri , vrb: iscabbúllere* Definizione arrennèscere a ndhe pigare calecuna cosa de is manos de un'àteru a fortza o cun abbilesa, arrennèscere a otènnere, arrennèscere a si ndh'essire o a fàere a mancu de una chistione, de una dificurtade, de ccn., arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, unu profetu / pps. scabbúlliu, scabburtu, scabbutu; s. ccn. cosa de una chistioni = bogar'e ragas, lòmpere a carchi resurtadu Sinonimi e contrari afranchire, allibberai, difèndhere, disgagiai, ifrancare, illertire, irfroculare, iscrúfere, schighitzí / ischire Frasi oi gei ndi scabbullis de làmbrigas! ◊ cun tres sogas dh'acapint e no ndi dhu scabbullat nisciunus! ◊ at comporau pitiolus po is angionedhas, cussas pagas scabutas de is farruncas de is margianis 2. ant bociu a babbu e fillu, ma sa giustítzia no nd'at scabbúlliu nudha ◊ no teniat unu sodhu po ndi scabbulli unu pràngiu ◊ sighiat a si ndi pesai prima de orbesci po ndi podi scabbulli una tassa de lati ◊ imparas assumancus un'arti, su tanti po ti ndi scabbulli un'arrogu de pani ◊ at gherrau po si scabbúlliri unu palmu de terra! ◊ no si scabuleis s'alimentu chi si spàciat, ma cussu chi durat po sa vida eterna (Ev) Traduzioni Francese se débrouiller Inglese to free oneself, to get off Spagnolo apañárselas Italiano liberarsi, cavàrsela Tedesco sich befreien, sich freimachen, davonkommen.

«« Cerca di nuovo