arrancàre , vrb Definition arrèschere in logu o in cosas arrasposas, a punta o chi portant ispina; aungare, iscràfere po papíngiu Synonyms e antonyms abbranchiare, arranculare, arrèghere, arrèschere, farrascare, scarrafiai | ctr. irrancare Sentences mi est arrancadu cussu filuverru ispinosu e mi apo segadu sos pantalones ◊ dae tentu ca ti arrancat su rú 2. malu su gatu, mi fit arranchendhe! ◊ sos pitzinnos, apustis de una paja de istrumpas, che ghirabant arrancaos e ispilurtzios Etymon ctl., spn. arrancar Translations French rester pris, s'accrocher English to entangle Spanish enredarse, engancharse Italian impigliare German sich verfangen.

arrancàre 1 arrancài

arrancàre 2 , vrb: arrangare Definition andhare a tzopu Synonyms e antonyms assopiai, topiligare Etymon itl. arrancare.

«« Search again