cólu , nm Definition
genia de istrégiu cun su fundhu totu istampau a cracu, o fintzes telu lascu, po ndhe seberare sa malesa de is lícuidos / betare, fàghere una cosa a colu a colu = a iscolomadura, abbellu abbellu coment'e colèndhela
Synonyms e antonyms
coladore
Sentences
unu colu afissu colat sa cosa menzus de unu lascu
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
colum
Translations
French
filtre
English
filter
Spanish
filtro
Italian
filtro
German
Filter.
cólu 1 , nm: cú,
culu Definition
sa carena in su tretu de is nàdigas, a inghíriu de su pertusu, su pertusu etotu comente acabbat s'istentina: nau in cobertantza, su paneri, su bruvarinu, su trodhiadore, s'agreste, su cacadore, su palas a sole, s'assu de oros / min. culichedhu, culitu
Synonyms e antonyms
ciapanarju,
ciapione,
traseri
Idioms
csn:
su c. de s'agu = s'ogu, s'istampixedhu de s'agu aundi si fait passai sa fia; colu de cofa = chi o chie zughet culu mannu meda; prepotenti chei su cú = chi cheret èssere acuntentadu e bastat (pro fàghere de bisonzu); c. de búlvera = letranghigurtzu, chi no tenet passiéntzia nudha, chi deretu si che àrtziat; èssere a c. apare = a iscórriu, in malas; c. de malu assentu = chi o chini no abarrat mai firmu, chi no donat conca a su trabballu, a s'istúdiu; timigulus = timegaga, chi timet meda; si li curret de c. = si dhi setzit in callu, si dhi praxit; c. de craedha = susuncu, coghedhu; avb: culuculu = ifatu, luego apustis, sichisichi; pònnere a culimpipa = imbassiados cun sa conca fintzas a terra e cun su culu a cara a in artu, a culimpípiri; donai su c. in terra = arrúiri o cairi de bonu in malu istadu; dhi fait su c. duas tres = bendit sa cera a bajoca, si est caghendhe de sa timoria; no dhi tocat sa camisa in c. = no capit in pannus, no ischit inue ndh'istare de sa cuntentesa; oh, bae, lèala in c.! = bai a pasci cocas!; andhare o torrare a culu issegus = torrai acoa; pònnere su nasu in c. a unu = no arrennèsciri a dhi fai nudha; pònniri su c. pro faci = lassare sa birgonza, parai faci; portare sa fatze che su c. = no tènniri bregúngia nudha, èssiri isfacius; dàresi carches a c. (nadu in suspu) = chi no ndi dh'importat nudha de una cosa; castiai a cul'e ogu = abbaidare cun sa coa de s'ogru, a ogros dortos, a ocru frassu, coment'e faghindhe finta de no abbaidare; leare su c. a giogu = befai, pigai in giru, pigai cosas sérias a giogu; (chèrrere a) leare su c. a cagare, no si ndi pesai su culu de sa cadira = mandronia manna, sa pretesa de is preitzosus ispaciaus; leare, pònnere su c. a banchitu = pretèndiri tropu e boghendi in brigúngia puru s'àteru, fai is prepotentis; línghere su c. a unu = avilíresi tropu; no est bonu mancu a frobbire in c. = (nadu de una cosa) chi no serbit própiu a nudha; èssiri a c. in foras, a c. in campu = a culu nudu, cun bestimenta tropu curtza, iscufusos de bestimenta; èssiri c. baratu = bèndheresi pro nudha; èssiri culu infustu = chi si agatat male pro donzi cosighedha; pàrriri tochendu in culu algenu = èssere tropu delicados, àere tropu delicadesa in su fàghere
Sentences
dhi lompiant is peis a cú de cumenti curriat! ◊ ti leo a purpedhas de culu! ◊ dhus pigaus a pedhi de culu e nci dhus bogaus
2.
cussos sunt cuncordos, bastus chi siat a fàghere cosa chi lis curret de culu! ◊ si no est cosa chi li curret de culu no ti ndhe faghet de nudha! ◊ castiei su muntronaxu chi nc'est in custa domu: no si ndi pesant mancu su culu de sa cadira! ◊ is féminas oi essint a culu in campu e a titas foras ◊ ti nci fatzu intrai in su colu de s'agu!
3.
como chi in cue ses, in cue restas: lèala in culu e… passa bonas festas!
4.
pessant gai a conca furistera chi linghindhe su culu a su buzinu faghent bella frigura e carriera!
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
culus
Translations
French
cul
English
bum
Spanish
culo
Italian
culo
German
Gesäß.