illatzàre , vrb: islatzare Definition
segare faendho a tiradura, istirandho, tirandho forte; fintzes fàere prus lasca sa cosa prantada po crèschere méngius; a logos fintzes tzucare, andharesiche, istesiare
Synonyms e antonyms
afrapare,
iscorriai,
iscrúfere,
isfrapare,
istratzare
Sentences
custu muncaloru s'illatzat apenas chi lu tocant ◊ nois semus che modhímine illatzadu cun sa tràmula noa ancora in sinu ◊ si ti aferras a débbile ratu, su ratu si ndhe illatzat dae sa nae!
2.
abbratzo su logu assoladu de nida chijina pintada dae luna illatzendhe
Etymon
srd.
Translations
French
déchirer
English
to rip
Spanish
desgarrar
Italian
lacerare,
stracciare
German
zerfetzen,
zerreißen.
iscorriài , vrb: scorriai,
iscorriare 1 Definition
bogare o fàere unu trastu a corrias, fàere una segada a iscórriu, segare a orrugos faendho a tiradura
Synonyms e antonyms
ischirriolai,
istratziolare
Sentences
at iscorriau is mantas
2.
su fedighedhu furit giogandho a cofedhu in foras, a pantalones iscorriaos e a… macarrone in campu!
Etymon
srd.
Translations
French
déchirer
English
to tear,
to lacerate
Spanish
desgarrar,
rasgar
Italian
squarciare,
lacerare
German
zerreißen.
iscratzàre , vrb Definition
segare a tiradura e isperradura, a iscórriu, naes, cambos e cosas deasi (fintzes bestimentu in sa cosidura)
Synonyms e antonyms
ilgratzare,
iscosciai,
scascellai
Sentences
no pighes a cussa camba ca est fine e ndhe l’iscratzas! ◊ comente mi so imbassiadu mi apo iscratzadu sos pantalones in mesu de ancas ◊ su limone si ndh'est totu iscratzadu de cantu ndhe zughet: cheriat afurcarzadu!
Translations
French
déchirer
English
to break by drawing
Spanish
arrancar
Italian
divèllere,
scosciare
German
die Schenkel ausrenken.
istratzàre , vrb: istrutzare,
straciai Definition
tirare forte a cropu (fintzes po ndhe pigare cosa a chie dha portat o no dha bolet lassare o giare), pigare a fortza segandho sa cosa puru
Synonyms e antonyms
afrapare,
arrancai,
arrebatare,
illatzare,
iscrúfere,
iscúrpere,
isfrapare,
stiritzai
Sentences
istratzare dae manos una cosa a unu ◊ no che istratzes sos fòglios dae su líbberu! ◊ ndhe li ant istratzadu sas carres, li ant pisuladu sa carena ◊ a sos màrtires cristianos lis istratzaiant sas carres cun pètenes de ferru ◊ sos corbos, chene pietu, sont istrutzanne s'úrtimu petolu
Etymon
itl.
stracciare
Translations
French
arracher,
déchirer
English
to tear (up)
Spanish
arrancar
Italian
strappare
German
entreißen.
lainài , vrb: laniai Definition
fàere a orrugos, bogare a corriolos, segare
Synonyms e antonyms
ischirriolai,
iscorriai,
istratziolare
Sentences
cras puru su dolori mi at a lainai su petus ◊ si unu prantu intendeis, est su mundu lainau: sa paxi dh'ant morta
Etymon
itl.
Translations
French
déchiqueter,
déchirer
English
to rend
Spanish
destrozar,
lacerar
Italian
dilaniare
German
zerreißen.