Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afutàdu , pps, agt: afutatu, afutau Definition de afutare / a. che dimóniu, che berre = arrennegau meda Synonyms e antonyms arrennegadu, inchietu, infituperau 2. ciarrant, tzocant, burdellant goi e gai fin'a candho afutadu che esso a fora ◊ avatu de sa barrita currendi ischibidhaus frastimmant afutaus ◊ unu sero est torradu a domo afutadu che dimóniu ca aiat pérdidu dinari a cartas ◊ "Aggai est risulanu?!" nat in artu Noè grandhe afutau: lu chircat e apenas l'at tzapau goi li ponet manu Translations French fâché, irrité English irritated Spanish irritado Italian stizzito German ärgerlich.

alvuràdu , pps, agt: arburiau Definition de alvurare; nau de ccn., chi s'est oféndiu, arrennegau Synonyms e antonyms aggromolau, annicadu, impubusau 2. rispondhet alvurada e male posta: Mira chi custa no est domo tua! Translations French contrarié, ennuyeux ou fâché English resentful Spanish enarbolado, enfadado Italian inalberato, risentito German stolz geworden, gereizt.

ammutriàu , pps, agt Definition de ammutriai; chi est a murros grussos, primmau, mudu Synonyms e antonyms abbrudhatu, abbutzadu, annicadu, pirmatu / cdh. ammutriunatu Translations French courroucé, fâché English sullen Spanish ceñudo Italian corrucciato German verärgert.

fastiziósu, fastizósu , agt Definition chi giaet ifadu, fastígios; chi est ifadau, chi sentit ifadu Synonyms e antonyms ifadosu, irvilidu / infrascau Sentences sa die sa musca pariat prus fastiziosa e pisigula ◊ su caldu in istiu est fastizosu 2. si ndhe ischidesit e printzipiesit a si girare fastizosu ◊ l'intendhia fastizosu ca mi daia it'e fàghere pro issu ◊ ite chircas, mente mia, chi ses tantu fastizosa, sempre bolendhe prenetosa cun s'alada fantasia? (G.A.Cossu) Etymon srd. Translations French embêté, fâché English annoyed Spanish enfadado Italian infastidito, seccato German verärgert.

ifadàdu , pps, agt: ifatau, irfadau, isfadadu Definition de ifadare; chi sentit ifadu, chi at pérdiu sa passiéntzia po cosa o gente chi istrobbat / èssere ifadau che petza púdia = no ndhe pòdere prus, ifadadu a s’úrtimu etzessu Synonyms e antonyms infastidiau 2. de sos càntigos e sonos no bi podiant drommire, sentza mai la finire fint fintzas isfadadas ◊ unu leperedhu ndhe istupat dai sa chijura isfadadu dae sa passera chimentosa de tota cudha zente ◊ ndhe so irfadau Translations French fâché English annoyed Spanish fastidiado, enfadado Italian infastidito, seccato German verärgert, gereizt.

inchibbaràdu , agt Definition chi est chíbberu; chi si est arrennegau Translations French vexé, fâché English offended Spanish mosqueado, picado Italian impermalito German gekränkt.

inchiétu , agt Synonyms e antonyms arrennegadu, arteriadu, infrascau, pirmatu | ctr. allegru, pregiosu Sentences sa giustítzia divina est inchieta pro sos pecados nostros ◊ Santu Nàssiu e Santa Arrita fiant inchietus cun issu ◊ issos fint tropu inchietos po sas atrevitas de su frate ◊ sa mamma iat fatu una faci inchieta a Luxia poita fiat istétia tropu de bonugoru (R.Spissu) Etymon spn. inquieto Translations French fâché English unquiet Spanish enfadado Italian inquïèto German unruhig.

incorinàdu , pps, agt Definition chi est in malumore, coment'e de mala corina, de mala ispétzia, de mala mota Synonyms e antonyms abbrudhatu, abbutzadu, annicadu, pirmatu / cdh. incurinatu Translations French courroucé, fâché, irrité English peeved Spanish ceñudo, sullen, irritado Italian corrucciato German ärgerlich.

infrascàu , pps, agt Definition de infrascare; chi est unu pagu arrennegau, oféndhiu, de mota mala Synonyms e antonyms alleporedhau, allipuritzadu, incaboniscau, ingrigliadu / alteriadu, fastiziosu, inchietu 2. si ndi est andada infrascada, ma ciai dhi passat! ◊ candu mi bit infrascau as a biri ca gei si movit! ◊ issu est infrascadatzu e no arrispundit Translations French fâché English annoyed Spanish fastidiado Italian seccato, scocciato German verärgert.

nechidàu , pps, agt: nichidadu, nichidau Definition de nechidare; chi est tristu, ammurrionau po calecuna ofesa chi dhi ant fatu Synonyms e antonyms annicadu, annoxau, arrennegadu, inchietu, pirmatu | ctr. allegru, pregiosu 2. nichidau chin mimme ses? ◊ fit nechidau ca murghendhe no fit reséssiu a istrabiare in tempus una cacada de sa crapa ◊ Deus nechidau at nau ca si arrepentiat de àere fatu s'ómine! 3. sunt ghiraos dae sa gherra totu male fraganaos, imbetzaos chentza su tempus, nechidaos in totu sas cosas Translations French fâché English disturbed, out of temper Spanish airado, furioso Italian adirato, inquïèto German ärgerlich, böse sein, zornig sein.