ammutriàu , pps, agt Definition
de ammutriai; chi est a murros grussos, primmau, mudu
Synonyms e antonyms
abbrudhatu,
abbutzadu,
annicadu,
pirmatu
/
cdh. ammutriunatu
Translations
French
courroucé,
fâché
English
sullen
Spanish
ceñudo
Italian
corrucciato
German
verärgert.
chígia , nf: chiza,
ghitza Definition
sa cara po comente paret, po su chi bolet nàrrere de su chi unu sentit
Synonyms e antonyms
aerzu,
bisura,
chèrgia,
cilla,
tiva
/
atzile
/
cara,
faci
Idioms
csn:
èssere in c. mala = èssere arrennegadu, istare male; èssere in c. bona = èssere de umore bonu, allegru, istare bene; torrare in c. una cosa = acontzàrela, azustàrela a manera de si pòdere abbaidare cun piaghere; fàere chígia mala a ccn. = fàghere malu a cara, retzire in manera frita a ccn.
Sentences
che intro mesu brighendhe, nendhe cun mala chiza…◊ oe no mi aperit chiza ca mi est morta sa fiza
2.
in sa chéjia bi fit de arranzare sa cobertura e àteros imbravúcios pro la torrare in chiza de cristianos a sa festa
Etymon
ltn.
cilia
Translations
French
mine,
aspect,
air courroucé
English
frown,
appearance
Spanish
aspecto,
ceño
Italian
sembiante,
aspètto,
cipìglio
German
Aussehen,
finsteres Gesicht.
inchizidúra , nf Synonyms e antonyms
inchizada
Etymon
srd.
Translations
French
air courroucé
English
scowl
Spanish
ceño
Italian
cipìglio
German
finsteres Gesicht.
incorinàdu , pps, agt Definition
chi est in malumore, coment'e de mala corina, de mala ispétzia, de mala mota
Synonyms e antonyms
abbrudhatu,
abbutzadu,
annicadu,
pirmatu
/
cdh. incurinatu
Translations
French
courroucé,
fâché,
irrité
English
peeved
Spanish
ceñudo,
sullen,
irritado
Italian
corrucciato
German
ärgerlich.