Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aéru, àeru , nm Definition su chi paret unu castiandhodhu a cara po èssere chi assimbígiat o podet assimbigiare a un’àteru Synonyms e antonyms abbrembu, aerada, aeramentu, aerzu, assemizu, bisura Sentences dhi at un'àeru a su babbu ◊ su fizu at un'aeru a su babbu ◊ cussu portat aeru de animale areste Etymon srd. Translations French physionomie, mine English coutenance, appearance Spanish aire Italian fisionomìa, aspètto German Gesichtsausdruck, Aussehen.

aérzu , nm: aexu, agherju, arégiu 1, érgiu, gherju Definition est totugantu su chi distinghet, in sa persona, unu de una famíglia de unu de un'àtera: mescamente sa cara, ma fintzes sa carena, sa manera de foedhare, de camminare, o àteru; su chi una cosa, o fintzes unu logu, paret, su chi si paret de su chi est / bogàrendhe a ccn. a s'aerzu = connòsciri a unu a sa bisura assimbillendidhu a is àterus de sa famíglia Synonyms e antonyms aerada, aeramentu, bisura, chígia, crilta Sentences a s'agherju s'assimizabat a unu ◊ su fillu at ghetau un'aexu a su babbu ◊ no lu connoschia ma ndhe l'apo bogadu de s'aerzu ◊ sa fémina fit de agherzu bellu 2. su matessi presorju prendhiat su pastore e su bandhiu a s'agherju de sa campanna ◊ sa zancheta fit de su matessi agherju de su pantalone ◊ dhue fut su Maschinganna cun arégiu de unu becu cun duas concas Etymon srd. Translations French mine, physionomie English aspect Spanish parecido, semejanzas entre familiares Italian aspètto, fisionomìa German Aussehen, Gesichtzüge.

bisúra , nf: fisura, visura Definition su chi si paret a cara, unu, su chi si paret o chi si podet bíere de una cosa Synonyms e antonyms cara, chèrgia, chígia, chinna, crilta, faci, fasumia, grinile, inchérrida, pinta 1, priuxa / abbrembu, aerada, aeramentu, aerzu, assemizu, idea Idioms csn: ómini, fémina de mala b. = chi faghet a timire; sa b. de su celu, de su logu = s’aera, su logu comente si presentat, su chi parent a los bídere; bisura de fàmini = cara de famidu, de pàrrere famidu; ghetai bisura a ccn. = betare un'ograda, fai una castiada Sentences su dolori dhi at finas cambiau sa bisura ◊ fiant ànimas mabas inchietas chi no portànt bisura de cristianu ◊ no at a èssi bellu de bisura, ma po fuedhai portat tiaus! ◊ a sa bisura pariat mortu ◊ meistu Antoni a capedhu tenit bisura de istori…◊ nci bollit una libba de saboni po dhi bogai bisura! 2. mancu bisura tenit, de amaretu, custu druci! ◊ sa bisura chi si podeus fai de sa Sardigna est cussa de una terra cun d-un'ànima antiga ◊ su soli fiat a bisura de luna ◊ portat bisura de cavaglieri Etymon srd. Translations French mine, aspect, faciès English countenance Spanish aspecto Italian aspètto, sembiante, sembianza, fàcies German Aussehen, Gesicht.

chígia , nf: chiza, ghitza Definition sa cara po comente paret, po su chi bolet nàrrere de su chi unu sentit Synonyms e antonyms aerzu, bisura, chèrgia, cilla, tiva / atzile / cara, faci Idioms csn: èssere in c. mala = èssere arrennegadu, istare male; èssere in c. bona = èssere de umore bonu, allegru, istare bene; torrare in c. una cosa = acontzàrela, azustàrela a manera de si pòdere abbaidare cun piaghere; fàere chígia mala a ccn. = fàghere malu a cara, retzire in manera frita a ccn. Sentences che intro mesu brighendhe, nendhe cun mala chiza…◊ oe no mi aperit chiza ca mi est morta sa fiza 2. in sa chéjia bi fit de arranzare sa cobertura e àteros imbravúcios pro la torrare in chiza de cristianos a sa festa Etymon ltn. cilia Translations French mine, aspect, air courroucé English frown, appearance Spanish aspecto, ceño Italian sembiante, aspètto, cipìglio German Aussehen, finsteres Gesicht.

cílla , nf Definition sa cara po comente paret, po su chi bolet nàrrere de su chi unu sentit / calai sa c., fai c. mala o grussa a unu = abbaidàrelu male, a ogru dortu, cheríndheli nàrrere chi est contràriu meda, castiai a c. trua Synonyms e antonyms aerzu, chèrgia, chígia*, tiva / cara, faci Sentences dhu biu de cilla mala e mi tocat a dhi narri sa beridadi Surnames and Proverbs smb: Cilla Translations French mine, aspect English frown Spanish aspecto Italian aspètto, cipìglio German Miene.

mína , nf Definition càrriga de bruvura chi si ponet in istampu mannu (bucu, stuvoni), fundhudu meda, chi si faet in s'orroca po dha orrugare; iscavu a galleria asuta de terra, logu de ue bogant calecunu materiale (es. m. de crabone, de prumu, de sinnadorza); fintzes una genia de arma, càrriga de esprosivu impreada in gherra / ferru de m. = asta longa de atzàrgiu cun s'atza in punta po fàere istampos fundhudos meda (stuvonis, bucos) in s'orroca po pònnere mina; mina negada = chi no at isparau Synonyms e antonyms mena, miniera Sentences in sa mina de sa prúvera chi andhet! ◊ fughie da'inoche ca sunt isparandhe sas minas! ◊ atentzione! atentzione, iscópiat sa mina, iscópiat sa mina!◊ cussus no iant biu ca dhoi adiat una mina negada, si ponint a trabballai e iscópiat cudha mina! 2. candho ibbabbu, fizu mé, istentavat a ghirare, immamma s'imbaravat a su canterile de sa zanna, cun sos òcios in sa mina ◊ ses de tesoros rica mina Etymon itl. Translations French mine, houillère English mine Spanish mina Italian mina, minièra German Minengang, Mine.