bauladòri , agt Definition nau de cane, chi istat sèmpere apedhandho; nau de gente, chi istat naendho male de s'unu e de s'àteru Synonyms e antonyms limbilongu, limbudu, slinguau Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French médisant, mauvaise langue English slanderous Spanish ladrador, maldiciente Italian maldicènte German klatschhaft, lästerlich.

límba , nf: limma 2, língua Definition músculu ladu e longu in su fundhu de sa buca chi si movet po agiudare a matzigare, a ingurtire e po foedhare; su limbàgiu o foedhóngiu de sa gente, capacidade de nàrrere su chi sa mente pentzat, registru e singiale de s'istória, de sa cultura e de s'identidade de unu pópulu / calidades de erba assimbigiadas a una limba po comente faent sa fògia: l. de boe (Borago officinalis); l. de cane (Cynoglossum creticum, C. officinale, Rumex crispus) Synonyms e antonyms limbàgiu / cdh. linga Idioms csn: filu o pitu de sa l. = itl. frènulo; truncu de sa l. = s'ala russa, a parte de daisegus; sa punta = sa parte prus addainanti e chi prus si moet; a limba a pala = a limba fora, cun pelea meda; imbrutàresi sa l. = nàrrere male de ccn.; l. mala = limba de fogu, limbi malu, limbi mala, punghixola, unu o una chi istat ponindhe male de s'àteru; limbi presu = chi no podet faedhare comente cheret; leare a unu a l. = dare crétida a su chi narat, fàghereli nàrrere o impromítere una cosa; èssere leadu a l., a sa l. = àere pecu, àere male a sa limba, fintzas in su sensu de no resèssere a faedhare o de no faedhare bene pro carchi male; leare sa limba a unu = fàghere s'efetu de no pòdere faedhare, de no faedhare; torrare sa l. a ccn. = torràreli sa capatzidade chi aiat pérdidu o no teniat de faedhare; pèrdiri língua = istare mudos, callare; iscapai língua (nadu de sa criadura) = comintzare a faedhare; portai unu fuedhu in punta o in pitzedhu de sa língua = pàrrere de chèrrere ammentare sa peràula ma chentza bi resèssere; portai sa l. longa = èssere limbi longos, faedhare male, tropu, nàrrere peràulas pesantes, èssere limba de foete; ciogare sa l. = critigare, faedhare male de s'àteru; èssiri ispuntu de língua = èssere limbilongu, faedhare male; trobedhai sa l. = atropeliai fuedhendu, no resèssere a faedhare bene, impresse, a nàrrere totu; ischire una l. = isciri fuedhai, cumprèndiri una língua; èssere totu limba pista (su fuedhai de una chistioni) = fuedhai po debbadas, po nudha; zúghere sa limba sica = abarrai citius; andai a limba tira tira = a malu ispravorzu, apretados a birgonza; nàrriri una cosa, fuedhai a truncu de l. = a limba lada, che unu chi no podet faedhare, imbriagu o malàidu (chi est perdindhe sos atuamentos); samunàresi sa l. = nàrrere totugantu su chi unu tenet in gana de nàrrere, fintzas faedhendhe male, chentza rispetu, mescamente pro si pagare de carchi male chi li ant fatu; pònneresi l. manna = faedhare chentza birgonza e ne critériu; nàrrere o faedhare sut'a l. = in suspu, in cobertantza; língua tua santa! = e deabbonu chi siat comente ses nendhe! Sentences portaimidhu unu cichedhu de àcua, ca portu sa língua grussa e impastara! ◊ manighendhe cumbinat de si mossigare sa limba ◊ su male chi at tentu l'at leadu a sa limba e no podet faedhare 2. prus de unu a limba lada, cotu dae su sutzu de su sarmentu, mancu si l'afurcarzant istat reu ◊ a limba a pala, assagatatos, si sont imbolatos a terra ◊ sentza ndhe pòdere, est trazendhe sa carena a limba fora ◊ cumenti ca dh'as nau a truncu de língua no dhu cumprendu! ◊ chi sa língua mia no est frabància, cussa picioca no dh'eus a torrai a biri 3. sa limba mustrat chie est sa zente ◊ si unu pópulu perdet sa limba perdet totu ◊ sa limba chi si salvat est sa chi benit impreada cada die in totu ◊ sa cosa piús rica e bella chi sos pòveros ant e chi niunu lis podet leare: sa limba ◊ sa limba est su sidhadu veru de sa cultura de unu pópulu ◊ sa língua de mamma mia, antiga de candu est mundu, est bella oindí coment'e ariseru 4. in dónnia logu dhui funt is línguas malas ◊ e it'est, filla tua oi at iscapau língua? no fuedhat mai! ◊ no est presu a limba, cussu, no! ◊ lèalu a limba e si est ómine za no torrat in daisegus! ◊ si est postu de limba nandhe: Cussu est preitosu! ◊ nàrrere no poto de tantas vanidades, ca cantecantu est totu limba pista ◊ samunadebbolla, sa limba: oro netu no timet taca, però! ◊ a totu cudhos ci mi ant fatu male los perdono de limma e de coro ◊ circa de t'iscabbúlliri, fillu miu, e sempri cun sa língua, lah: dhis at a intrai prus de is istocadas! ◊ no cumprendheit su chi cudhu cheriat nàrrere sut'a limba ◊ Nostra Segnora at torratu sa limba a una pòvera muta ◊ it’est, sa língua puru eis pérdiru, chi no arrispundeis?! Surnames and Proverbs smb: Limba / prb: sa língua no portat ossu ma segat prupa e ossu ◊ sa limba mala ponet sa taca chei s'ozuermanu Scientific Terminology crn Etymon ltn. lingua Translations French langue English tongue, speech Spanish lengua Italian lìngua, favèlla German Zunge, Sprache.

limbàgiu, limbàlzu , nm: limbazu, limmàgiu, linguatzu 1, linguàgiu Definition capacidade de nàrrere su chi sa mente pentzat, de foedhare, de ammostare o fàere a ischire o a cumprèndhere cosa cun singiales Synonyms e antonyms limba / cdh. lingàgiu Sentences in su nòmene meu che ant a catzare sos dimónios e ant a faedhare limbalzos noos (N.Fois)◊ custas orasciones sunt in limbàgiu ulianesu ◊ cantant sos Sardos in limbazu insoro ◊ e ita chi dhu intendis prallatendu, a fillu tuu: fuedhat in dónnia linguatzu! ◊ su linguatzu est su fundamentu de s'imparai ◊ prandendu, su binu traitori dh'isciollit su linguatzu ◊ donzi animale tenet su limbazu sou Etymon itl. Translations French langue, language English language Spanish lenguaje Italian linguàggio German Audrucksweise.

limbibúdidu , agt: limbipúdiu Definition nau de ccn., chi no faet àteru che foedhare male de calecunu naendho cosas chi no funt Synonyms e antonyms abbruxaderi, fogaresu, fogoneri, mincidiosu, mintapare Sentences dae atentu, ca cussu limbipúdiu de Tilipu ti ndh'est cenendhe sa vidha ca anca ses zelosu! Translations French mauvaise langue English backbiter Spanish mala lengua Italian malalìngua German Lästermaul, Lästerzunge.

limbimàlu , agt, nm: linguamala Definition limba mala, chi o chi foedhat male de is àteros naendho cosas chi no funt Synonyms e antonyms abbruxaderi, afusadore, afuseri, arrebbocadu, buchimórdiu, mintapare, missimpari / cdh. lingamala Sentences menzus chi istes mudu, limbimalu! Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French mauvaise langue English slanderer Spanish mala lengua Italian linguàccia German Lästermaul, Lästerzunge.

línta , nf Definition su línghere, pentzau coment'e cosa fata, passada Synonyms e antonyms lincuara, lintura Sentences sa mama li at dadu una linta, a su batulinu Etymon srd. Translations French coup de langue English lick Spanish lamedura Italian leccata German Lecken.

pabulósu , nm Definition coa de margiani o limba de boe, una genia de erba Synonyms e antonyms coilóriga Scientific Terminology rba, Echium italicum Etymon ltn. *papulosus Translations French langue de boeuf English bugloss Spanish viborera Italian viperina maggióre German blauer Natterkopf.

«« Search again