cobertànsa, cobertànscia, cobertàntza , nf: crobetantza,
crobetàntzia Definition
su foedhare (o fintzes fàere) coment'e cuandho, in manera chi cuet, naendho una cosa po un'àtera po delicadesa o fintzes a manera chi no cumprendhat chie no depet; sa de duas partes de is mutos, is versos de sa serrada
Synonyms e antonyms
bàlcica,
coberinzu,
cucuzàntzia,
súspiu
/
coberimentu,
copertura,
torrada
| ctr.
sterrina
Sentences
funt alleghendi in cobertantza ◊ li cantamos mutos de befe pro nos ndhe coglionare in cobertansa
Etymon
srd.
Translations
French
mots couverts
English
concealed language
Spanish
lenguaje obscuro
Italian
linguàggio copèrto,
allegorìa
German
Allegorie.
limbàgiu, limbàlzu , nm: limbazu,
limmàgiu,
linguatzu 1,
linguàgiu Definition
capacidade de nàrrere su chi sa mente pentzat, de foedhare, de ammostare o fàere a ischire o a cumprèndhere cosa cun singiales
Synonyms e antonyms
limba
/
cdh. lingàgiu
Sentences
in su nòmene meu che ant a catzare sos dimónios e ant a faedhare limbalzos noos (N.Fois)◊ custas orasciones sunt in limbàgiu ulianesu ◊ cantant sos Sardos in limbazu insoro ◊ e ita chi dhu intendis prallatendu, a fillu tuu: fuedhat in dónnia linguatzu! ◊ su linguatzu est su fundamentu de s'imparai ◊ prandendu, su binu traitori dh'isciollit su linguatzu ◊ donzi animale tenet su limbazu sou
Etymon
itl.
Translations
French
langue,
language
English
language
Spanish
lenguaje
Italian
linguàggio
German
Audrucksweise.
malufavédhu , nm Definition
foedhos malos, de maleducaos
Synonyms e antonyms
porcaria
Etymon
srd.
Translations
French
langage obscène
English
foul language
Spanish
lenguaje obsceno
Italian
turpilòquio
German
unflätige,
vulgäre Worte.