bischidòre , nm Definition
cosa guasta, agheda; botu bíschidu, cumportamentu de piciochedhos tropu ifadosos
Synonyms e antonyms
acriore
/
bischidúmene,
bischidura
2.
za ndhe zughet de bischidore cussu pisedhu, no timas!
Etymon
srd.
Translations
French
affectation,
afféterie,
minauderie,
manières
English
mawkishness
Spanish
melindre,
dengue
Italian
leziosàggine,
smancerìa
German
Geziertheit.
melíndru , nm, nf: milindras,
milindru,
molindru Definition
cosa chi si narat o chi si faet a losinga a tropu; genia de druche fatu fríssiu / pigari a ccn. a milindru = a losingas
Synonyms e antonyms
denga,
dengheria,
imbímbinu,
imbràmbulu,
losinga,
melindrenga,
pacia,
scancériu,
spiscíngiu
Sentences
est un'ispicone chi fatendhe milindru passizat suta bidha cun cilindru (Limbudu)◊ sos candhidados si sunt ischervedhados chirchendhe milindros pro sas votatziones (M.Fara)◊ a picioca de séighi annos arreciat is milindros de su tzeracu
2.
canno mi so cojada deo, ti cres chi so istada cun totu custos molindros che a tie?
Etymon
ctl., spn.
melindro
Translations
French
minauderie,
manières
English
sentimentality,
mawkishness
Spanish
melindre
Italian
svenevolézza,
smancerìa
German
Getue.
scumpudéntzia , nf Definition
su èssere o fàere s'iscumpudiu, su maleducau; cumportamentu o fatas de maleducaos
Synonyms e antonyms
impulítiga,
incriànscia,
maleducassione
Etymon
srd.
Translations
French
impolitesse,
mauvaises manières
English
ill-breeding
Spanish
mala educación,
grosería
Italian
maleducazióne
German
Ungezogenheit.