Definition Definition
Synonyms e antonyms Synonyms e antonyms
Idioms Idioms
Sentences Sentences
Surnames and Proverbs Surnames and Proverbs
Scientific Terminology Scientific Terminology
Etymon Etymon
Translations Translations
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
medichína , nf: meghina,
megina,
meichina,
meighina,
meigina,
meixina,
mexina,
michina,
mighina,
mixina Definition
dónnia e calisiògiat rimédiu chi potzat curare o sanare unu male, de su corpus o fintzes de s'ànima, de su cumportamentu; istúdiu, isciéntzia e arte de medicare e curare maladias, males de sa carena
Synonyms e antonyms
cura
Idioms
csn:
zenias de meighina: a bufadura, a innetziones, a frigadura, a imbràstiu; no ndi tènniri (de ccn. cosa) mancu po mexina = própiu nudha, mancu cantu s'ungra po unu bisonzu
Sentences
isperaus chi is mexinas mi giuint! ◊ sas meighinas a bortas curant unu male ma ndhe faghent essire un'àteru ◊ apo bisonzu de meghinas e de acunnortu (G.Ruju)◊ est malàidu ma no buscat mighina ◊ no si ndhe agatet una a meighina! ◊ dhi ant ordinau mexina contrària
2.
sa bonànima de ajaja mia faiat sa mixina de s'ogu pigau ◊ sa michina de sa deina imbetzes de mi facher bene mi at fatu pejus ◊ bae ca sa meighina at fatu efetu: de candho li ant dadu banzu, furendhe, no bi est torradu prus! ◊ pro sa meighina de s'oju bi cheriat unu pinzos o trastis de sa pessone malàida
3.
est in s'universidade istudiendhe in meighinas
Etymon
ltn.
medicina
Translations
French
remède,
médicament
English
medicine
Spanish
medicamento,
medicina
Italian
medicina,
fàrmaco
German
Arznei,
Heilmittel.
médiu , nm Definition
css. cosa chi serbit po arrennèscere in d-un'iscopu, mescamente po bínchere una dificurtade, lòmpere a calecuna cosa, nau fintzes in su sensu de isperu, ibertu
Synonyms e antonyms
aficu,
arremédiu,
avocu,
senevicu
Idioms
csn:
bi at, no bi at médiu = bi at, no bi at aficu, possibbilidade; fàghere su m. = fai a manera de…, fai totu su chi si podit a manera de…; fàghere médios e màglios pro… = fàghere totu su possíbbile pro…, a manera de…; leare médiu de una cosa = fàghere carchi cosa pro mediare, bínchere su male, sa dificurtade; si fit médiu de… = si faghiat a…, si fut possíbbili de…
Sentences
a s'errore chi as fatu, tantetantu, pro chi piangas, médiu no b'at (Testoni)◊ ma tandho pro custa maladia no bi at médiu?! ◊ piús no poto isperare, pro me médiu no bi ndhe at! ◊ médios de t'ispèrdere sunt fatendhe ◊ a sa morte no bi at rimédiu: a totu s'àteru su médiu bi est ◊ cun cali ammiràbbili armonia feis corrispúndiri is médius e su fini!
2.
no s'ischit su médiu de ndhe leare! ◊ bisonzat de fàchere médiu a pònnere reparu a custa cosa ◊ depiat bènnere isse ma no l'at pótidu fàghere a médiu ◊ si fit médiu de pòdere iscampare dae tene, dura morte!…◊ chi dh'ia iscípiu ia fatu su médiu de bufai pagu! ◊ apo a fàghere su médiu possíbbile pro…◊ no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere ◊ faghiat médios e màglios pro èssere sa chi fit sèmpere istada
Etymon
spn.
medio
Translations
French
moyen,
remède
English
means,
remedy
Spanish
medio,
remedio
Italian
mèzzo,
rimèdio
German
Mittel,
Abhilfe,
Mittel.