arrúda , nf: arrura, eruda, orruda, ruda* Definition calidades diferentes de una genia de erba linnosa, bona (segundhu sa calidade) po meighina e fintzes a fàere licore / arruda de canis = zenia de erba púdida (Scrophularia canina) Synonyms e antonyms curma Sentences bai a s'ortu e sega arrura e finughedhu! Scientific Terminology rba, cndh, Ruta chalepensis, R.corsica, R. graveolens Translations French rue English rue Spanish ruda Italian ruta German Raute.

arrúga 1 , nf: rua 1, orruga 2 Definition su logu púbblicu lassau po passare aintru de is bidhas / min. arrughixedha / genias de a.: bona, dereta, larga, longa, mala (nau fintzas de sa gente chi dhue istat), morta, istrinta; erba de arrugas = Erigeron canadensis, E. crispus (erba de santa Palónia, de murus) Synonyms e antonyms bia, caminu, carreba Sentences is piciochedhus fiant gioghendi in s’arruga ◊ ant mundau pratzas e arrugas e apicau banderedhas po sa festa ◊ est firma in s'ingruxada de is arrugas ca no iscít cali est s'arruga po torrai a domu Scientific Terminology bdh Etymon itl.t ruga Translations French rue English street Spanish calle Italian via German Weg.

bía , nf: bie, via Definition su logu inue si passat; su tretu chi unu portat ananti o a sa bandha chi est abbaidandho (a/c. nau meda cun s'elisione: ’ia – apustis de vocale –, ma de iscríere cun firmesa sèmpere cun sa cuns. de cuménciu; in is cumpostos podet istare fintzes chentza sa /b-/: mesuia)/ Bielogu (Bia de Logu) = s'istrada chi de sa capitale, Aristanis, colaiat in totu s'istadu (Logu): in Sa Costera bi est abbarradu a númene de una leada; Bia de sa palla = su Cordu de sa pàgia, sa galàssia ue si agatat fintzes su Sole, ue in s'aera is istedhos si parent prus cracos e si pentzat coment'e una cosa andhada a ormina, lassandho s'arrastu, Carru ’e sa paza, Caminu ’e Deu, itl. Via Làttea Synonyms e antonyms arruga 1, caminu, carrela, istrada, sia 2 / ala, cola 1 Idioms csn: bia majore = carrela mazore, itl. córso; zúghere, àere, pònneresi imbia (in +bia) = in dainanti, in mesu, a istrobbu, ma fintzas pro difèndiri a ccn. o fintzas trabballendi; in mesuia (mesu 'ia) = própiu ananti aundi si passat, in mesu; sa bia de domu = in carrela mia, nostra; bia de…, abbia a… (a bia a…), a bie de… = a cara a…, faci a…; biecue (bia de cue)= a bia de cue, cue, in cue; bia de mesudie, bia a merí = faci a mesudí, a parte de sero (e deosi fintzes iscritu "bie" e fintzas cun su significau de "agiummai, in s'oru de…" + agt. numeràriu = itl. circa); ingruxada de bias = ue si abbojant duas carrelas, istressiada; a bias de… (tempus) = a sa bandha de…; donai bia = fàghere colare; ghetaisí a bia = a meda, a filera, a portessione; bogare a bia ccn. cosa = bogare a pizu, agatai; fai a bias fadhitas = fai moris fadhitus, fàere a fadhitas, andhare s'unu a cara a s'àteru faghindhe forchidhos, chentza si abbojare Sentences in caminu deretu e bia mala ti lu nant chi ses puzone mala ◊ istamus in bia majore ◊ pigaisí sa bia in mesu de cambas e andaisindi! ◊ est in mesuia rutu e fuliadu ◊ giras totu su mundu, no bis mancu is bias!◊ dèu e mamma eus fatu a bias fadhitas e no si seus atobiadas 2. béntula como chi as su bentu imbia! ◊ sa morte si li est posta imbia ◊ essimiche da'ia! ◊ no mi ponzas sa cosa imbia ca so colendhe ◊ de inoghe cussu logu no lu bidimus ca bi at unu monte imbia 3. dae bennarzu in cudha bia, fritu, fàmene e caristia ◊ su trenu ch'est isérghiu bia a cue ◊ fua erribbau bia de cussas partis ◊ a bias de mesaustu, sos zovanedhos passizant a prufessones ◊ fit apompianne abbia de s'ala mea ◊ coment'e columbedhos passidores current bia de su mere candho los giamat, betendhe sos granos (S.Lay Deidda)◊ si sediant sèmpere in biecue, in su muredhu ◊ is procàrgios portànt bie duamilla procos 4. sas làcrimas li falabant a bias 5. est ca mi so postu imbia deo, sinono sa mama l'aiat mazadu 6. custu curridori si firmat e a totus donat bia prima chi dha domandint, ca bollit èssi s'úrtimu 7. ocannu sa musca si ghetat a bia, nc'est de dh'ischivai! 8. apo cricau sas arbeghes totue ma no dhas apo bogadas a bia! Surnames and Proverbs smb: (Deias, Devias) / prb: carru chi bandat bia fait Etymon ltn. via Translations French rue English street, road Spanish calle, carretera Italian strada German Straße, Weg.

carchidajólu , agt Definition nau de un'animale, chi acostumat a giare craches Synonyms e antonyms carchidadore, cumeradore Sentences cussu poledhu est carchidajolu: no fachet a ndhe li colare acurtzu Etymon srd. Translations French qui rue English kicking Spanish coceador Italian che tira calci German tretend.

carrèba , nf, nm: carrela, carrelu, carrella, carrera, garrera Definition in is bidhas, sa bia de is domos, su logu lassau po passare; cosa posta a filera; logu de unu sartu chi dhue abbitat o atóbiat pastores o àteros montàrgios (e fintzes, cussòrgia, giassu de su sartu, terrenos de propiedade acanta de pare); terrenu longu e istrintu; currera de cuadhos po calecuna festa Synonyms e antonyms arruga 1, bia, caminu, istrada / fibera, leada / currera Idioms csn: carrela mazore = bia majore, s'arruga prus manna e importanti de una bidha, itl. córso; pònniri in carrera a unu = incarrerai, afilare; fàghere sa carrela = cúrrere sos cadhos; cúrrere a carrela aperta = chentza istrobbu, chentza impédumos; donai carrera a su cuadhu = pungiridhu a dópiu isproni; fàghere a passu in carrela = passai ananti de una domu sentza de mancu si firmai assumancus a saludai Sentences si passas andhendhe a sa de babbu tou, no fatas a passu in carrela: intra nessi a bídere comente istat! ◊ nois e bois istamus in sa matessi carrela ◊ est torradu su nie: sunt biancos sos coberturos, sunt biancos sos carrelos 2. a s'ómini trevessu no dhu ponint in carrera ne Deus e ne santus ◊ bai e circadhi carrera, tui, a cussu travessu! ◊ sa carrera noa at a servire pro míntere apare s'adhe de su Gocèanu chin cussa de Otieri 3. carreredha a butonis de prata chi portat!…◊ teniaus unu lotu de terra, una carrera làcana a su saltu de…◊ portat una carrera de pius longus in sa cuca ◊ fiat unu mostru cun tres carreras de dentis 4. is duus pastoris tenint su bestiàmini in sa própiu carreba ◊ is carreras de sa Sardigna Surnames and Proverbs smb: Carrera, Carreras Scientific Terminology bdh Etymon ctl., spn. Translations French rue English street, district Spanish carrera Italian via, contrada German Straße.

istràda , nf: istrata, strada Definition logu po passare, andhare, mescamente logu largu, òpera fata a progetu apostadamente po passare mezos mannos: est fintzes su passàgiu tra domos e domos in is bidhas (e mescamente in is citades); in d-una aina a dentes (es. serra, serracu) est sa largària chi abbarrat a istúturu de is dentes (chi funt a unas a unas incrubadas a una bandha o a s'àtera)/ min. istradighedha Synonyms e antonyms istradone, mòri / carrela Idioms csn: prozetare, finantziare, fàghere o colare un'i.; rughes de i. = ingruxeri; zenias de istrada: a duas, a bàtoro corsias, i. bianca, incatramada, astrinta, larga, in pigada, in paris, dirita, dorta; zenias de i. segundhu chie las contivizat: brivada, comunale, provintziale, istatale; in s'i. si podet distínghere: su fundhu, sa manchina a un'ala e àtera, sa mesania, sos oros, sos cartellos cun sos indíssios, sos sinnales de terra, sos iscassiadorzos (e, segundhu su logu, trempas, murallones, pontes, pontinos, tumbinos); s'i. de sas brocas = perda ciata, me in sa domu, logu, tretu aundi si ponint is màrigas; s'i. po sètziri = pedra manna ananti de is domus po si sètziri Sentences in su cumonale bi ant coladu un'istrada noa ◊ pro andhare a in cue bi ant fatu s'istrada 2. si est istérritu a longu a longu in su zannile ponènnesi a dormire in s'istrata inuve bi paraiat un'ocru de sole Etymon ltn. strata Translations French route, rue English street, road Spanish calle (urb.), carretera (extraurb.) Italian strada German Strasse.

«« Search again