Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abburraciài , vrb rfl Definition bufare a tropu cosa cun àrculu Synonyms e antonyms imbreacare, imburraciai 2. cun su babbu abburraciadu si sunt postos a ciarrare Etymon srd. Translations French s'enivrer English to get drunk Spanish emborracharse Italian ubriacarsi German sich betrinken.

acoighinàdu , agt: coighinadu Definition nau de ccn., chi at pigau cotura, chi at bufau a tropu de dhi pigare sa conca Synonyms e antonyms acogau, ammuscau, cotu, imbreacu Etymon srd. Translations French ivre English drunk Spanish borracho Italian ubriaco German betrunken.

afegonàre , vrb Definition bufare binu meda (o àteru cun àrculu), èssere giau a su binu, imbriagare fatuvatu Synonyms e antonyms abbinai, afegare, infegare Etymon srd. Translations French s'enivrer English to become gipsy, to get drunk Spanish emborracharse Italian avvinazzarsi, ubriacarsi German sich betrinken.

bídu 1 , pps: bistu 1, bitu 1, vitu 2 Definition de bíere Synonyms e antonyms bíbiu, bufadu Sentences bida totu ti che l'as, s'abba? ◊ "Custa cheret bita!", nat tziu Tzosepe aporrinne sa pinta ◊ viiant totu e isse puru aiat bitu ◊ fit intratu a su tzilleri e si aiat bitu una tassa de abba Translations French bu English drunk Spanish bebido Italian bevuto German getrunken.

ciúcu , agt: tzucu 1 Synonyms e antonyms bufadu, imbreacu Sentences cussas, candu funt ciucas, ndi essint a foras e insaras gei ndi narant de fuedhus dotus… a conca de binu! ◊ cussu, ciucu si corcat e ciucu s'ischidat! ◊ isse si est ciucu est totu risu! Etymon itl. ciucco Translations French saoul English drunk Spanish borracho Italian sbrónzo German betrunken.

imbreacàre , vrb: imbreagai, imbreagare, imbriacare, imbriagai, imbriagare, umbriagai Definition bufare binu o àteru cun àrculu a tropu, còere, a su puntu de pigare sa conca e mancu cumprèndhere bene cun bene o atuire a su chi si faet; prènnere sa conca de ideas chi unu no cumprendhet o no cumprendhet bene Synonyms e antonyms abbenzinare, abbinai, abbumbare, abburraciai, acirrai, aciumai, acogai, apispantai, bufae, còchere, inciariri, inciumire, inciummare, trincai / imprènere Sentences s'imbriagavant a chida sichia ◊ si la passaiat rebbotanne donzi sero e imbreacànnesi ◊ apustis chi dh’eis imbriagau nd’eis fatu su chi eis bófiu de frai miu! ◊ eh gopai… po unu binu aici mi acunnortau dèu puru a m'imbriagai! 2. nos imbreagamus de faedhos e nos ismentigamus de sos fatos (L.Ilieschi) Etymon srd. Translations French s'enivrer English to make drunk Spanish emborrachar Italian ubriacare German sich betrinken.

imbreàcu , agt: imbreagu, imbriagu, umbriagu Definition chi at bufau meda, abbumbadu o cotu a binu o àteru cun àrculu e po cussu etotu no atuit Synonyms e antonyms abbinadu, acogau, acoighinadu, allollorociau, ammufosau, ammuscau, cotu | ctr. iscexiu Idioms csn: i. a prúvera, a feche, a supa, a lúlluru = cotu che pipa, imbriagu pérdiu; i. a mesu pinta = allegru a binu, mesu imbriagu; i. de sonnu = sonnidu meda, chi zughet sa mente cufusa de su no drommire; terra imbriaga = balla balla de abba de su pròere a tropu Sentences s'ómine imbreagu est unu porcu ◊ fit imbreagu che santu Làzaru ◊ is imbriagus no apoderant istrantaxus Etymon ltn. ebriacus Translations French ivre English drunk Spanish borracho Italian ubriaco, èbbro German betrunken.

«« Search again