acioàre , vrb: cioare,
tzoare Definition
sa boghe chi faet su procu
Synonyms e antonyms
crochidare,
intzuai,
tzuinai,
tzuniari
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
grogner
English
to grunt
Spanish
gruñir
Italian
grugnire
German
grunzen.
cracasciài , vrb: cracaxai 1 Definition
su crochidare o crocolare chi faet sa màdria angiada candho si acostit ccn. a is prochedhos (ma si narat fintzes de porcu bastat chi siat candho crócolat papandho o tzatzau, e si narat de sa pudha puru)
Synonyms e antonyms
crochidare
/
calcarare
2.
intè, intè sa pudha cracascendu: si bit ca at fatu s'ou!
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
grogner (en parlant de la truie)
English
to grunt
Spanish
gruñir
Italian
grugnire della scròfa
German
grunzen.
crochidàre , vrb: crochitare Definition
istare, èssere a cróchidos, comente faet su porcu, o sa pudha frochindho o candho portat is pudhighinos
Synonyms e antonyms
intzuai,
iposcidare,
iscrufulare,
tzuinai,
tzuniari
/
clocire,
tzotzire
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
grogner,
glousser
English
to cluck,
to grunt
Spanish
gruñir,
cloquear,
clocar
Italian
grugnire,
chiocciare
German
grunzen,
glucken.
cróchidu , nm Definition
sa boghe chi faet su porcu candho si acostit gente chi connoschet (ma fintzes genia de boghe de su pipiu a murrúngiu, unu pagu coment'e cricandho de prànghere); sa boghe de su crobu
Synonyms e antonyms
ipóscidu,
iscrúfulu,
tzuinu
Sentences
s'intendhet su cróchidu de sos corbos ◊ su porcu est a cróchidos ◊ su pitzinnu est a cróchidos ca at bidu sa mama ma no l'at leadu!
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
grognement
English
grunt
Spanish
gruñido
Italian
grugnito
German
Grunzen.
intzuài , vrb Definition
murrungiare, nau de su porcu
Synonyms e antonyms
acioare,
crochidare,
tzuinai,
tzuniari
Translations
French
grogner
English
to grunt
Spanish
gruñir
Italian
grugnire
German
grunzen.
murrúnzia, murrunzíu , nf, nm Definition
su murrungiare, ma fintzes briga
Synonyms e antonyms
morrugnu,
murrungiamentu
Sentences
sas murrúnzias fint a tràbicu mascamente ube cumprendhiant sos filedhos de sa política ◊ at dassau pèrdere sas murrúnzias de sa mama ◊ sas féminas che ant lassau fora de sa murrúnzia sos maridos
Etymon
srd.
Translations
French
grognement continuel (reg.),
continuelle rouspétance (fam.)
English
grunt
Spanish
gruñido
Italian
mugugno
German
Brummen.
múschiu , nm: ammúsciu,
músciu 2 (mú-sci-u)
Definition
genia de chèscia chi si faet candho si agatat cosa de nàrrere, discuntentos, a protesta; cosa nada agiummai a iscúsiu, boghighedha bàscia
Synonyms e antonyms
murrúngiu
/
irmúsciu,
mutuzu,
píliu,
pisintzu,
simúschiu,
súlida,
tzíliu,
tzúniu
Sentences
no mi esseit mancu músciu: timendhe tratenzei fintzas su túsciu ◊ tui ses bellu a fuedhai in domu, ma candu ses aranti de issu no ses capatzu de nci bogai unu músciu
2.
camminant a costau de pari sena de bogai músciu ◊ su brúsciu isceti cun d-unu músciu apodhat sa maladia! ◊ no s'intendhet mancu múschiu ◊ no at mancu nau músciu ◊ is picioconedhos faent su chi dhis ponent a fàere chentza bogare múschiu
Etymon
srd.
Translations
French
grognement continuel (reg.),
continuelle rouspétance (fam.),
murmure,
chuchotement
English
grunt,
murmur,
whisper
Spanish
gruñido,
susurro
Italian
mugugno,
sussurro,
bisbìglio
German
Brummen,
Flüstern.
tzuínu , nm Definition
sa boghe de su porcu
Synonyms e antonyms
cróchidu
Scientific Terminology
bga
Translations
French
grognement
English
grunt
Spanish
gruñido
Italian
grugnito
German
Grunzen.