brunchíle , nm: bruncile,
bruncili Definition
incropada o lobu de fune in su bruncu (a pitzu de su nasu) betau a un'animale (àinu, cuadhu) po dhu poderare e ghiare
Synonyms e antonyms
cabitza,
cavessa,
crabistu,
doga 1,
dogale,
froncile,
murrabi,
runchile
/
cdh. brunchili,
ttrs. brunchiri
Sentences
essiat gai dae su cortile semper imperriau su molente, ma apenas bidiat su pendhente bizarru diventabat su parile: inútile a tirare su brunchile!
Etymon
srd.
Translations
French
licou,
licol
English
halter
Spanish
cabestro
Italian
cavézza
German
Halfter.
crabístu , nm: crapistu Definition
genia de murrale po pigare s'animale (àinu, cuadhu) a fune a tira / giúghere a crabistu e a isprone a unu = pigaidhu a funi, coment'e unu molenti de dhi depi nàrriri totu
Synonyms e antonyms
brunchile,
cabitza,
cavessa,
doga 1,
dogale,
murrabi
/
cdh. capristu
Sentences
ponide a sos puntíglios su crabistu pro ch'in paghe torredes! ◊ a funi e a crabistu ti pòngiant! ◊ dh'eus postu su crabistu, a su muentedhu nostu puru, e dh'eus portau a curri
Etymon
ltn.
capistrum
Translations
French
licou
English
halter
Spanish
cabestro
Italian
cavézza
German
Zaum.
dogàle , nm: ducale,
dugale,
dugali Definition
lobu de fune chi si ponet a su tzugu de is animales po dhos pigare; su lobu de sa fune de impicare; pagamentu grae; àteru? / pònniri a ccn. su dugali in su tzugu = leàrelu a fune, zúgherelu a cumandhu, leàrelu a bula
Synonyms e antonyms
brunchile,
cabitza,
cannoitu,
cavessa,
crabistu,
doga 1,
murrabi
/
pagamenta
Sentences
cadhu furianu, ducale cursu!
2.
su dugali est preparadu chi ti potzas impicari! ◊ li ant aparitzadu sa furca cun su dugale pro l'impicare
3.
una luche tesset prendhas chi ispóssiant e crompit milli dugales
Etymon
spn.
Translations
French
licou
English
halter
Spanish
dogal
Italian
capèstro
German
Strick,
Strang.
imbrunchidàre , vrb: imbrunchilare,
imbruncilari,
imbrunculare Definition
pònnere su brunchile a un’animale po dhu pigare a fune / imbrunculare sa mesa manada = acapiai su trigu messau chi si aguantat a una manu
Synonyms e antonyms
abbrunchilare,
acrabistai,
incrabistae
Sentences
su mere est imbrunchidendhe sa calarina ◊ non bi at travas e ne trobeas chi potant imbrunchidare su tempus
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to halter
Spanish
encabestrar
Italian
incavezzare
German
halftern.
incrabistàe, incrabistài, incrabistàre , vrb: incrapistare Definition
pònnere su crabistu, su brunchile a un'animale; in cobertantza, poderare sa gente che leada a crabistu, aprofitandhosindhe
Synonyms e antonyms
abbrunchilare,
acrabistai,
imbrunchidare
/
acapiae,
tènnere
Sentences
mi che acultziaia a su poledhu pro lu incrabistare
2.
s'àinu est incrabistadu ligadu in sa lóriga
3.
arrenescint a incrabistai sa pòbara genti ◊ un'imbriaghera de lughe mi est incrapistandhe
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to halter
Spanish
encabestrar
Italian
incavezzare
German
halftern.
murràbi , nm: murrale,
murrali,
murriale Definition
inghiriada o lobu de fune a murros po pigare a tira un'animale (àinu, cuadhu); ispétzia de crabistu chi si ponet a is canes bestiu in murros po no mossigare
Synonyms e antonyms
brunchile,
cabitza,
cavessa,
crabistu,
doga 1,
dogale,
musale,
musone
/
musarola
Sentences
no mi ant a ponni mancu su murrali issus, no! ◊ bollu curri in is montis e in is ceas, sena de bendas, ne murralis ne trobeas ◊ gighet s'àinu sempre a camu e a murrale
Surnames and Proverbs
smb:
Murrali
Etymon
srd.
Translations
French
licou,
licol,
bride,
muserolle
English
halter
Spanish
cabestro
Italian
cavézza
German
Halfter.