coglionài, coglionàre , vrb: cogliunai,
colgiunai,
collonare,
collunai,
cugliunai,
cugliunare,
culiunai,
cullionare,
cullonare,
cullunai,
culunnai Definition
pigare a ingannu, a imbrógliu, giare a bíere o a crèdere una cosa po un'àtera, prus che àteru a brulla; prnl., befare de ccn.
Synonyms e antonyms
abbovai,
colovrinare,
imbaucare,
imbelecare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingregai,
istusciare,
piocai,
scafai,
trampai,
transare
Sentences
collonendhe mi ses o abberu mi ses nendhe?◊ cudhu lu mutiat, ma isse no bi rispondhiat ca ischiat chi fit a lu collonare ◊ de su disgratziau no ti ndi cugliunis! ◊ cantu cogliono a tie apa dannu! ◊ abarras cugliunau si creis a totu su chi ti narant!◊ oe mi at collonadu su sonnu: depia pesare a sas ses e mi ndhe so ischidadu a sas sete!
Etymon
itl.
Translations
French
duper,
tromper
English
to piss out of s.o
Spanish
mofar
Italian
coglionare
German
betrügen.
pisciarèdha , nf Definition
su istare a su píscia píscia a tropu, coment'e neghe
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
pollakiurie
English
need to piss frequently
Spanish
polaquiuria
Italian
pollachïùria
German
Pollakurie.
písciu , nm: píssiu,
pissu 2 Definition
malesa chi is errigos ndhe sèberant de su sàmbene: est su materiale tóssicu chi si produet in su metabbolismu cellulare / min. pissiedhu, piscedhu
Synonyms e antonyms
lúciu,
orina,
pibisci,
piciàciu,
písciulu
Sentences
che l'est faladu fintzas su píssiu de su dolore chi at proadu
2.
abba caente che píssiu no catzat sidi ◊ s'abba piús bundhante e cristallina oe gighet sa chiza de sa chigina, calda chei su písciu e umbigosa
Etymon
itl.
Translations
French
urine
English
piss
Spanish
meada,
orina
Italian
pìscio,
orina
German
Harn,
Urin.