Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acoidài, acoidàre , vrb: acoitai, acoitare, acuitai, acuitare, coidai Definition fàere sa cosa in lestresa, cantu prima, a presse Synonyms e antonyms apressare, illestrire, incoire | ctr. istentare Sentences s'atóngiu acoidendi pesat unu lentzoru niedhu de nuis ◊ tocat a s'acuitai ca no s'aspetant ◊ issu si fut acoitau a crocai ◊ acoita a torrai! ◊ acoitaisí a si ndi andai! ◊ acoitate ca tenzo de fàchere su pranzu! Etymon srd. Translations French presser English to hurry Spanish apresurarse, darse prisa Italian affrettare, fare in frétta German sich beeilen.

afiliatàre , vrb: afiliotare Definition fàere fine, acabbare impresse de fàere una cosa, nau sèmpere però po candho no si faet Synonyms e antonyms atoliare, spodhai Sentences no ndhe afiliotat nudha ◊ si est murrunzadu cun su sótziu ca cussu de cosa no ndhe afiliotat mai ◊ a candho a ti afiliotare bi ndhe cheret!… Translations French se dépêcher English to hurry up Spanish darse prisa, despachar Italian sbrigarsi German sich beeilen.

allestài , vrb: allestrai, allestrare Definition fàere in lestresa, pònnere presse Synonyms e antonyms allestire, apressurai, impressare, impressire, impressurare, trotinare Sentences sos àinos fint addainanti de nois allestrendhe in sa falada (M.Bua) Etymon srd. Translations French presser, hâter English to hurry Spanish apresurar Italian affrettare German beschleunigen, sich beeilen.

apressàre , vrb Definition fàere impresse, coitare de prus Synonyms e antonyms acadriare, acoidai, apressurare, impressire | ctr. istentare Sentences cuss'issudhu l'at fatu apressare su passu Etymon srd. Translations French presser English to hurry Spanish apresurar Italian affrettare German beschleunigen, sich beeilen.

coidàe, coidài , vrb: acoidai, coitai, coitare, cotiare, cuidai, cuidare, cuitare Definition fàere impresse, a sa lestra, pònnere pagu tempus a fàere una cosa; contivigiare sa cosa / impr. cotiae!, coitàtebbos!, coitaisia! = faghide impresse!; andhare, fàghere, nàrrere coitendhe = coitare andhendhe, faghindhe, nendhe Synonyms e antonyms apressare, incoire | ctr. adasiai, discodiare Sentences setzat in cogina ca seo annanno a logu, già coito! ◊ mancai coidit a dh'arrosci, si est pigau a bonas gei trabballat ◊ vae a iscola e cótia a ghirare! ◊ li apo iscritu e mi at rispostu cuitendhe ◊ a mengianu su mairu si nd'est coitau a pesai Etymon ctl., spn. cuytar, coytar Translations French se hâter English to hurry up Spanish apresurarse Italian affrettarsi, spicciarsi German sich beeilen.

ilboligàre , vrb: ilvoligare, irbodhiare, irbolicare, irboligare, irvolicare, isbodhiare, isboligare, isvodhiare, isvoligare, ivoligare, sbodhiai Definition apèrrere, istèrrere una cosa imbodhigada o fata a lómboru (o a lobos); foedhare de una chistione coment’e ispiegandhodha; rfl., nau de sa manera de fàere sa cosa, fàere impresse, cun lestresa, cun coidau Synonyms e antonyms illorigare, ispirigare, istèrrere, istròbere, istrobillai, spodhai / acoidai, ispontziai | ctr. allomborae, imbodhiai / istentare Sentences at isvoligadu s'atzola ◊ si nche at irbolicau sa fardeta ◊ est pensandhe a comente irboligare su filu de sa vida sua 2. aiat in mente de fàghere unu discursu difítzile e isvoligadu cun chentu lemas, ma posca at timidu chi l'apataiant in calchi modu cun su professore 3. si no t'irbóligas ti lasso e mi che andho! ◊ cheret chi nos isvodhiemus si cherimus fàghere a tempus! ◊ bi sunt cudhos chi pro s'irboligare de chistiones e pilisos truncant in curtzu: si fuint!◊ cosa de nudha a l'irbolicare sa pràtica de un'amicu suo in ufíssiu!… Translations French dérouler, démêler, déployer, se dépêcher English to unwind, to roll into a ball, to lay, to hurry up Spanish devanar, extender, darse prisa Italian svòlgere, dipanare, distèndere, spicciarsi German abwickeln, ausbreiten, sich beeilen.

remenàre , vrb: reminare, riminare Definition giàresi a fàere, mòvere, andhare in crica de fàere, cricare de coitare, pònnere contivígiu po fàere sa cosa Synonyms e antonyms apichiare, atoliare, ghilghisare, impiciai, impressighinire, isbrigai, isvirghinzare, reminire, spodhai Sentences solu daghi s'arrejonu che torreit a su carvone resesseit a si reminare in su de nàrrere e a ispiegare pilu pilu comente si faghiat ◊ mi frimmo e bido duos reminendhe de si acostare a nois in disizu ◊ faghiant sas laoreras a su rémina rema cun fadiga (Grolle)◊ chin su casifítziu prenu si deviat reminare ◊ li fit assénnita chin su chicaju e si no si fit reminata a nche brincare sa gianna l'aiat sinnata male Translations French se dépêcher, s'appliquer English to devote oneself, to hurry up Spanish darse prisa, entregarse Italian sbrigarsi, impegnarsi German sich bemühen.