abbarrigàre , vrb Definition
fàere fortza faendho pesu o ispinghendho de pitzu, incracare faendho pesu
Synonyms e antonyms
abbaticare,
apretigare,
carcare,
imbarrigare,
incalcare
Etymon
srd.
Translations
French
appuyer,
presser
English
to press
Spanish
apretar
Italian
prèmere
German
drücken.
acoidài, acoidàre , vrb: acoitai,
acoitare,
acuitai,
acuitare,
coidai Definition
fàere sa cosa in lestresa, cantu prima, a presse
Synonyms e antonyms
apressare,
illestrire,
incoire
| ctr.
istentare
Sentences
s'atóngiu acoidendi pesat unu lentzoru niedhu de nuis ◊ tocat a s'acuitai ca no s'aspetant ◊ issu si fut acoitau a crocai ◊ acoita a torrai! ◊ acoitaisí a si ndi andai! ◊ acoitate ca tenzo de fàchere su pranzu!
Etymon
srd.
Translations
French
presser
English
to hurry
Spanish
apresurarse,
darse prisa
Italian
affrettare,
fare in frétta
German
sich beeilen.
afiolàre , vrb: afiorare Definition
acostire sa terra a calecuna cosa prantada; apretare su fàmene, unu bisóngiu, bènnere fàmene o bisóngiu forte
Synonyms e antonyms
assacarrare
/
apretai,
sighire
Translations
French
presser
English
to be hot on s.o.’s
Spanish
apremiar,
acuciar (hambre,
otro)
Italian
incalzare (della fame,
di altro)
German
bedrängen.
allestài , vrb: allestrai,
allestrare Definition
fàere in lestresa, pònnere presse
Synonyms e antonyms
allestire,
apressurai,
impressare,
impressire,
impressurare,
trotinare
Sentences
sos àinos fint addainanti de nois allestrendhe in sa falada (M.Bua)
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
hâter
English
to hurry
Spanish
apresurar
Italian
affrettare
German
beschleunigen,
sich beeilen.
apressàre , vrb Definition
fàere impresse, coitare de prus
Synonyms e antonyms
acadriare,
acoidai,
apressurare,
impressire
| ctr.
istentare
Sentences
cuss'issudhu l'at fatu apressare su passu
Etymon
srd.
Translations
French
presser
English
to hurry
Spanish
apresurar
Italian
affrettare
German
beschleunigen,
sich beeilen.
apretàe, apretài , vrb: apretare 2,
apretari Definition
pònnere in apretu, in dificurtade manna, pònnere presse, essire o fàere prus càdriu, prus fruscu; rfl. caminare prus impresse, istirare su passu camminandho
Synonyms e antonyms
acadriare,
apressurai,
apretonare,
trotinare
Idioms
csn:
apretare una cosa a… (a sole, a fogu, a chíngia, e gai) = fàghere dannu a sa cosa cun su sole, cun su fogu, sa chíngia a tropu; apretare sa màchina = fàghere andhare prus lestra
Sentences
sighint sas agonias a apretare ◊ su sole apretaiat sa campagna chena piedade ◊ bae a sa friscura, ca a tardu ti apretat su sole! ◊ a su malàidu li at apretadu su male ◊ in cussu logu mergiani apretat e no fait a fidai is angionis
2.
is fillus megant de dh'apretai a comporai su tratori ◊ su guvernu cheret apretadu chi muntenzat sas promissas ◊ si apretesint de sighire sa volontade sua ◊ si ti apretat su fritu cugúzadi! ◊ candu mi apretat su fàmini papu ◊ l'est apretandhe su sonnu ◊ su bentu est apretendhe ◊ est comintzendhe a pròere: si apretat abberimus su paracu
3.
a sa padedha abbàssiali su fogu, no l'apretet ca si atacat
4.
cudhu si apretat e aciapat su cani
Etymon
spn.
Translations
French
presser
English
to chase closely
Spanish
apretar
Italian
incalzare,
mèttere frétta a qlc.,
intensificare qlcs
German
jdn zur Eile antreiben,
sich beeilen.
apubulàre , vrb Definition
bènnere gente meda, prènnere de gente, nau de unu logu
Synonyms e antonyms
abbudronare,
afiotulare,
afollare,
assaurrare,
atrepillai,
atropare,
atrumare,
atutinare,
pobulare
| ctr.
ispobulare
Etymon
srd.
Translations
French
se presser
English
to crowd (together)
Spanish
agolparse
Italian
affollarsi
German
sich drängen.
atipriàre , vrb: atripiare,
atropiare,
atrupiare Definition
catzigare o istrecare e múrghere su súciu de calecuna cosa; istrínghere, múrghere is trastos, s’orrobba samunada, po che dhis bogare s’abba
Synonyms e antonyms
tilpiare*
/
intortijare,
tortojare
/
irfrutuare
Sentences
a sa malàida l'at atrupiadu sa tita e de matéria ndh'at pienadu una tatza ◊ atropiaiat cun sas manos suas sa ua sèbera pro fàghere su binu de sa Missa ◊ unu tempus sa ua l'atropiaiant a pes
Translations
French
presser
English
to squeeze
Spanish
exprimir
Italian
sprèmere,
strizzare
German
pressen,
auswringen.
atrumàre , vrb: atrummare Definition
fàere a truma, a chedha, istare o pònnere in medas impare, acanta
Synonyms e antonyms
abbudronare,
acedhae,
afiotae,
afollare,
apubulare,
arretolare,
assaurrare,
atropare,
atutinare
Sentences
fint totu atrumados a noe e a deghe ◊ sos tazos si sunt atrumados in s'abbadolzu ◊ fia giómpidu a una badhe terrorosa tota atrumada de feras ◊ si bi at atrumadu unu bene de zente ◊ intendhindhe cussu fragassu, sa zente si est atrumada
Etymon
srd.
Translations
French
se presser
English
to crowd (together)
Spanish
atiborrarse
Italian
affollarsi
German
sich drängen.
azachinàre , vrb Definition
fàere mòvere o trubbare animales, pigare a trubbu fintzes gente, fortzare a ccn. a fàere
Synonyms e antonyms
ingotare 1,
ispuntogliare,
istuzare,
trubare
Sentences
azachinare a unu, unu fiadu
Translations
French
réclamer,
presser
English
to urge
Spanish
incitar animales o personas
Italian
sollecitare
German
drängen.
impressíre, impressíri , vrb Definition
tènnere o pònnere presse
Synonyms e antonyms
allestai,
allestire,
apressare,
apressibbiri,
apressurai,
impressare,
impressurare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Sentences
candho est arribbau, unu de sos cumpanzos lu fit impressindhe a contare s'istória de su Costerinu
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
insister
English
to hasten
Spanish
apresurar
Italian
affrettare
German
beschleunigen,
sich beeilen.
incalcàre , vrb: incarcare,
incascare,
inchircare,
incracai,
incracare Definition
ispínghere de parte de pitzu una cosa, fàere pesu in pitzu, ma fintzes istrínghere, fàere fortza; fàere cracu o fintzes bufare (o papare) meda, coment'e a istichidura, faendho prus cracu, tibbiu
Synonyms e antonyms
abbarrigare,
abbaticare,
apretigare,
calcai,
crichiri,
istibbire,
pretare
Sentences
s'at incalcadu sa berrita in conca ◊ si abbutonat su capoto e s'incascat su bonete in conca ◊ su gatu mi pigat su didu in buca, mússiat ma no incracat
2.
comente at torradu a pròere, sos cunzados, sos pasciales, sos mandriolos si sunt torrados a incarcare d'erva ◊ chijinatas umbras s'incascant subra de sos nódidos montes (G.Fiori)
3.
de binu si ndh'incarcat cantu piús podet ◊ candho sunt tirendhe gàrriga manna, sos boes incascant in tuju
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
s'épaissir
English
to press,
to thicken
Spanish
apretar
Italian
prèmere,
addensarsi,
infittire
German
drucken,
sich verdichten,
dichter werden.
ingotàre 1 , vrb Definition
coment'e ispínghere o pònnere presse, fàere mòvere
Synonyms e antonyms
azachinare,
ispígnere,
ispuntogliare,
istuzare,
sotae
Sentences
no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro s'ischervigare (G.Ruju)
Translations
French
presser,
solliciter
English
to urge
Spanish
impulsar
Italian
sollecitare
German
drängen.
ispremiàre , vrb Definition
coment'e istrecare, istringhendho o incracandho a forte po ndhe fàere essire cosa
Synonyms e antonyms
afíere,
isprèmere,
supressai
Etymon
spn.
(a)premiar
Translations
French
presser
English
to squeeze
Spanish
exprimir,
extraer
Italian
sprèmere
German
ausdrücken.
prèmere, prèmi , vrb: prèmmere,
prèmmiri Definition
fàere fortza (de pesu o de àteru) apitzu, coment'e incracandho, fintzes coment'e istringhendho
Synonyms e antonyms
afíere,
incalcare,
isprèmere,
istrígnere,
tilpiare
Etymon
ltn.
premere
Translations
French
appuyer,
presser
English
to press,
to squeeze
Spanish
apretar
Italian
prèmere,
sprèmere
German
drücken,
ausdrücken.
prenciài , vrb: prensai,
prensare,
prentzai,
prentzare Definition
incracare a prentza
Synonyms e antonyms
imprentzai,
supressare
Sentences
sa benàcia depit èssi prenciara po ndi bogai totu su binu ◊ teniat sa prensa e binzateris meda che leaiant sa binata pro la prensare
Etymon
spn.
prensar
Translations
French
presser,
pressurer,
comprimer
English
to squeeze,
to crush
Spanish
prensar
Italian
torchiare,
comprìmere,
pressare,
pigiare
German
pressen.
supressài, supressàre , vrb Definition
incracare a supressa, incracare a forte
Synonyms e antonyms
imprentzai,
prenciai
Sentences
prantat, marrat, binnennat, issarmentat, càticat e supressat, iscuponat e ponet su mustu in cantina
Etymon
srd.
Translations
French
presser
English
to press
Spanish
prensar
Italian
torchiare
German
pressen.
tilpiàre , vrb: tirpiare,
tripiare,
tropiare,
trupiare Definition
istrínghere cosa a istrecadura, a murghidura, a atrotigadura, po che dhi bogare su súciu, s'abba; fintzes isfrutuare s'àteru
Synonyms e antonyms
afíere,
isciuciai,
isprèmere,
profizare
/
acacigai,
atipriare,
irfrutuare
Sentences
su pastore trúpiat sas titas de sas arveghes murghíndhelas ◊ l'ant tilpiada che istratzu ◊ si trúpiant sos budrones in su lachedhu ◊ tropiendhe sa raba… faghent brou! ◊ l'at trupiadu a tenatzas ◊ su suore che l'azis tripiadu debbadas
2.
su coro oprimidu restat che limone tripiadu (S.Macis)◊ adiu vida de gherra chi tripiadu mi as pro chimbant'annos! (M.Dore)◊ a su pensionadu lu fúliant tripiadu che limone ◊ no ti fóscighes su coro e ne ti trúpies sos chervedhos! ◊ a sa pianta ti atacas a tilpiare ca sa vida cheres ◊ ant tripiadu sa famíglia de su secuestradu ◊ pro nos fàghere mannos as tirpiadu sas fortzas chi aias
3.
trípio pro su chi at fàmine e fritu
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
essorer
English
to squeeze
Spanish
estrujar,
exprimir
Italian
strizzare,
sprèmere
German
auswringen,
auspressen.
trupiàda , nf Definition
su trupiare
Synonyms e antonyms
afissa,
multa
Etymon
srd.
Translations
French
pressage,
action de presser,
d'essorer
English
squeeze
Spanish
prensado
Italian
strizzata,
spremuta
German
Auswringen.